AFIRMATII DESPRE BIBLIE

  "Temelia Cuvantului Tau este adevarul, si toate legile Tale cele drepte sunt vesnice,(Psalmul 119:160)

"Am convincerea fundamentala ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu. Studiez zilnic Biblia." (Isaac Newton, fzician, matematician si astronom)

"Exista dovezi abundente ca Biblia, desi scrisa de oameni, nu este produsul mintii omenesti. Ea a fost intotdeauna venerata de nenumarati oameni ca fiind cuvintele transmise noua de Creatorul universului."(John Ambrose Fleming, inventator englez)

"Temelia cea mai solida a educatiei este Evanghelia. Evanghelia ne deschide calea spre o viata mai inalta, artandu-ne  cat de mult datoram Faptuitorului a toate celor vazute si nevazute. (Dumitre Sturdza, carturar roman)

"Biblia este o carte vesnic vie, activa, pentru ca nimeni nu se va ridica vrodata sa spuna: o inteleg in totalitatea ei si o patrund in fiecare iota...e venerabila in totalitatea ei iar in amanunt aplicata."(Johann Wolfgang von Goethe, poet german)

"Biblia este cel mai minunat dar dat vreodata omului."       (Abraham Lincol, fost presedinte S.U.A.) (Samanta buna .2015)

"...Caci ce este viata voastra? Nu sunteti decat un abur, care se arata putintel, si apoi piere.(Iacov4:14)

Istoria ca si viata nostra arata ca nimic nu este stabil sub soare.  Oamenii cu vaza, care au stralucit altadata, s-au dus cu totii.

Colegi de-ai nostri, vecini, rude nu mai sunt printre noi. Iata o implinire a cuvintelor Scripturii:"Omul ! Zilele lui sunt ca iarba si infloreste ca floarea de pe camp. Cand trece un vant peste ia, nu mai este si locul pe care-l cuprindea n-o mai cunoaste"(Psalm 103 15-16)

Suntem  trecatori - iata marea concluzie pe care trebuie sa o acceptam! Si nu numai atat! Fiindca suntem asa de trecatori, sa nu uitam ca Dumnezeu a pus in fiinta noastra si gandul vesniciei.

Cine a gasit prin credinta in Mantuitorul iertarea pacatelor, liniste a constiintei ,speranta vietii vesnice, se bucura pentru clipa de fata si are siguranta ca nu se termina totul aici.(Samanta buna.2012)

DE LA IESLE PAN ' LA CRUCE

 "Ea va naste un Fiu si-l vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Sau de pacatele lui.(Matei 1:21)

Noi toti am primit un mesaj de la Dumnezeu Insusi. Ca sa putem primi si intelege acest mesaj, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit din lumea necuprinsa si minunata a cerului in lumea noastra mica si lipsita de stralucire.

Copilasul din ieslea Betleemului nu este altvineva decat Fiul lui Dumnezeu care a devenit Om. Sa nu lasam indiferent deoparte acest mesaj!

Prima parte a mesajului ne spune ca suntem pierduti!  " Nu este nicio deosebire, caci toti au pacatuit si n-au ajuns la slava lui Dumnezeu: (Romani 3:22-23)

Pacatele noastre, cum ar fi fost mincina, ura, cearta, violenta, egoismul, lipsa de iubire, imoaritatea, blasfemia avaratia, batjocura insalaciunea...,faco despartire intre noi si Dumnezeu.(Isaia 59:2)

 

Ochi lui Dumnezzeu sunt asa de curati, ca nu pot sa vada raul (Habacuc 1;13) El uraste pacatul si nu Il toloreaza. Pentru ca Dumnezeu este absolut drept, El va pedepsi orice pacat.

Dar Dumnezeu n-a trimis pe Fiul Sau in lume sa judece lumaea, ci ca lumea, sa fie mantuita prin El." (Ioan 3:17) -aceasta este a doua parte a mesajului.

Dumnezeu nu este doar sfant si drept, ci El este si dragoste ."Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ca L-a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica"Ioan 3:16)

Pentru a intelege aceasta dragoste, trebuie sa ne indreptam de la Betleenem si de la ieslea catre Ierusalim si catre cruce.

Acolo, dupa 33 de ani de la iesle, Omul Isus Hristos a fost rastignit pe cruce din ura si din invidie.Isus Htistos , care nu a facut niciodata in viata Lui niciun pacat, a mers de bunavoie pentru pacatele altora si in locul acestora la judecata lui Dumnezeu.

"Pedeapsa  care ne da pacea era peste El" Isaia 53:5) Astfel, pe aceasta temelie, Dumnezeu ne da  iertare pacatelor si scapam de pedeapsa meritata."Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte si sa ne curateasca de orice nedreptate " (1 ioan 1:9)

Dumnezeu ne cunoaste pacatele, dar asteapta ca  noi sa aceptam sentinta Lui asupra vietii noastre si sa venim in rugaciune cu fiecare pacat de care ne aducem aminte si sa-l marturisim inaintea Lui.

"Cine aude cuvantul Meu si crede in Cel care M-a trimis are viata vesnica si nu vine la judecata ,ci a trecut din maoarte la viata." (Ioan 5:24){Samanta buna}

CALEA PACII

                             "...si sa ne indrepte picioarele pe calea pacii! (Luca 1:79)

In primul rand Domnul Isus a facut o cale a pacii pentru noi. Pacatul distrusese drumul spre cer, lasand doar o cale bonlavicioasa  si spinoasa pe care sa mearga picioarele omenesti. N-ar fi existat niciodata o carare a pacii, daca Isus Insasi  nu ar fi facut-o 

Toate caile din viata, in afara de aceasta pe care ne-a deschis-o El, sunt pline de dureri si de necaz si duc numai la amaraciune disperare si moarte.

Insa Domnul Cristos a pregatit o cale speciala, care este frumoasa, binecuvantata si duce la bucurie si glorie eterna .

Facerea acestui drum n-a fost un lucru usor. La construitia unora din marile magistrale ale lumii au fost sacrificate mii de vietii omenesti.

Uneori, inaintand pe calea rascumpararii, in mijlocul scenelor linistite, cu muzuica dulce la urechi, cu mangaieri  bogate in inimile noastre si sperante ceresti care ne atrag sa mergem inainte, uitand ce L-a costat pe Domnul nostru

binecuvantat - ce truda, lacrami si sange - ca sa ne pregateasca o cale, sa o intinda deasupra prapastiilor  si sa netezeasca muntii, Insa acum calea este deschisa si ea este o cale a pacii de la inceput pana la sfarsit.

Multi oameni cred ca viata crestina este grea, neplacuta, aspra si prapastioasa, insa ea este , cu adevarat, o cale placuta a pacii.

Singurii oameni cu adevarat fericiti din aceasta lume sunt cei care Il urmeaza pe Domnul Cristos de-a lungul caii rascumpararii. Isi au si ei partea lor de necazuri, dezamagiri  si intristari; dar, in mijlocul acestora, au tot timpul o pace ascunsa, de care lumea nu stiu nimic.

In vaile joase dintre muntii mareti sunt carari care infatiseaza in mod incantator calea pacii crestinului. Acolo sus, printre piscuri si colturi de stanca, furtunile sufla cu furie, dar pe aceste poteci din vale nu se face niciodata simtit vreun suflu de furtuna.

Florile infloresc si izvoarele de apa clipocesc de-a lungul drumului, pomii isi raspandesc umbra placuta, iar cantecul pasarilor rasuna in vazduh. Asa este si "calea pacii" Domnului Cristos in aceasta lume.{J.R.Miller}

O MARE TAINA

 "Dupa ce S-a nascut Isus in Betleemul din Iudeea ...iata ca a venit niste magi din rasarit la Ierusalim..."(Matei 2:1)

Aceasta a fost cea mai minunata nastere care a avut loc vrodata in aceasta lume. Nu este de mirare ca au fost atat de multe evenimente remarcabile care acompaniat-o, ca ingerii s-au pogorat ca s-o anunte si sa-si cante cantcul lor de bucurie si ca magii au venit de departare ca sa-si aduca omagiile.

 Era Fiul lui Dumnezeu intrupat care-Si dormea primul somn in ieslea din Betleem.

Aceasta este o taina atat de mare, incat n-o putem intelege; totusi stim ca Acelasi care atunci a devenit trup fusese cu Dumnezeu in eternitate, ca era Dumnezeu, ca a fost facute toate lucrurile, ca in El se afla izvorul intregii vieti al fericirii.

Faptul straniu n-a fost acela ca un copil s-a nascut; in aceasta lume se naste un copil la fiecare bataie de inima. Nici faptul ca un copil s-a nascut intr-un staul n-a fost o intamplare remarcabila in acea tara.

Dar cand ne amintim cine era Cel care s-a intrupat in acea noapte, ne aflam in prezeta celei mai uimitoare minuni din toate vremurile.

Cu siguranta ca si noi ar trebui sa venim impreuna cu pastorii si cu magii ca sa aducem omagiile la ieslea Aceluiasi glorios  Rege-copil.

Magii au calatorit sute de mile ca sa-L gaseasca pe Cristos. Calatoria a fost dificila, periculoasa si foarte costitoare.Noi n-ar trebui sa consideram nicio truda si niciun sacrificiu prea mare ca sa-L gasim pe Cristos.

Ar trebui sa fim gata sa mergem mii de mile, daca este nevoie, ca sa-L gasim. El este margaritarul de mare pret, si vom fi rasplatiti din belsug pentru cautarea noastra, desi ne va costa pierderea si jertfirea tuturor lucrurilor, desi va trebui sa ne dam chiar si vietile, pentru a-L castiga pe El.

Observam, de asemenea, ca intotdeauna cei care sunt cel mai aproape de Cristos vad primii slava Sa. El S-a nascut printre evrei, insa nimeni din Ierusalim nu s-a dus sa I se inchine.

Va fi la fel si cu noi?Vom pierde binecuvantarea de a-L vedea pe Mantuitorul care este atat de aproape?{J.R.Miller}

CRISTOS SA LOCUIASCA IN INIMILE VOASTRE

" In El, Dumnezeu ne-a ales inainte  de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui dupa buna Lui placere, in dragostea Lui ne-a randuit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hristos dupa buna  placerea a voiei Sale,

 spre lauda slavei harului Sau pe care ni l-a dat in Prea Iubitul Lui .In El avem rascumparare ,prin sangele Lui, iertarea pacatelor,dupa bogatiile harului Sau.(Efeseni 1:4-5-6,7)

     "Asa incat Christos sa locuiasca in inimile voastre prin credinta. (Efeseni 3:17)

Peste masura, se doreste ca noi, in calitate de credinciosi, sa pastram mereu persoana Domnului Isus in minte, ca sa ne aprindem dragostea pentru El si sa crestem in cunostinta Lui.

Doresc ca toti cititorii sa se inroleze in scoala Domnului Isus, studenti la "Corpus Christ"  sau trupul lui Christos, hotarati sa obtina o diploma de cunoasterea a crucii.

Ca sa-L pastrezi pe Isus mai aproape, inima trebuie sa fie plina de El, indundata de dragostea Lui, gata sa se reverse. De aceea, apostolul se ruga "asa incat Christos sa locuiasca in inimile voastre".

Vedeti cat de aproape vrea sa fie Isus!  Nu poti sa ai pe cineva mai aproape decat in inima. "Asa incat Christos sa locuiasca " - nu sa te viziteze uneori, ca un oaspete care ramane peste noapte la tine ,

ci sa  "locuiasca", sa devina Domnul si Strajerul fiintei tale, sa nu te paraseasca niciodata. Observa aceste cuvinte: " astfel incat Christos sa locuiasca in inimile voastre"

Inima este cea mai buna incapere din casa omului. Christos nu trebuie sa ocuiasca doar in gandurile tale, ci si in sentimentele tale; nu doar in meditatiile mintii ci si in emotiile inimii.

Noi ar trebui sa dorim cu inflacarare ca dragostea pentru Christos sa ramana in noi - nu o dragoste care se aprinde, apoi se stinge intr-o jerba de scantei, 

ci o flacara constanta, hranita cu ulei sfintit, ca focul de pe altarul templului, care nu se stinge niciodata (Levitic 6:12-13)

Aceasta se poate indeplini numai" prin credint"Credinta trebuie sa fie puternica, altfel dragostea se va stinge. Radacina florii trebuie sa fie sanatoasa altfel nu vom avea de ce sa asteptam mireasma.

Credinta este radacina crinului si dragostea, este floarea lui. Isus nu poate locui in inima ta daca nu te tii strans de El prin credinta.

De aceea, roaga-te  sa te increzi intotdeauna in Christos, ca sa Il poti iubi intotdeauna. Daca dragostea este rece,poti fi sigur ca si credinta e la fel.{CHARLES H. SPURGEON}

VOIA LUI DUMNEZEU ESTE VIATA

 "Tot ce-Mi da Tatal va ajunge la Mine; si pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afara; caci M-am pogorat din cer ca sa nu fac voia Mea, ci voia Celuice M'a trimes, este sa nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci sa-l inviez in ziua de apoi.Voia Tatal Meu este ca oricine vede pe Fiul , si crede in El sa aiba viata vesnica; si Eu il voi invia in ziua de opoi."(Ioan 6: 36,37,39,40)

Asadar, Isus le-a explicat ucenicilor Sai cum fusese hranit in absenta lor. El Se aflase in lucrarea Tatalui Sau si acea lucrare Il inviorase.

In aceste cuvinte se ascunde o minunata taina a binecuvantarii ascunse, disponibila pentru toti ai lui Cristos. 

Exista o viata mai inalta decat simpla existenta trupeasca.

Asa cum a spus Domnul nostru in alta parte ," omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu."

Doar viata de jos poate fi alimentata cu paine, si aceasta poate fi bine hranita, in timp ce adevarata viata sufera de foame: existenta superioara este sustinuta de comuniunea cu Dumnezeu, 

iar aceasta comuniune este mentinuta prin infaptuirea voii lui Dumnezeu. Aceasta comuniune cu Tatal  L-a sustinuit pe Cristos in toate suferintilor Sale.

Odata El a spus: " Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatal nu M-a lasat singur, pentru  ca totdeauna fac ce-I este placut." Simpla bucurie de a face voia Tatalui a fost un alt element din "mancare" cu care a fost hranit Cristos aici.

De asemenea, era bucuria salvarii unui suflet pierdut. Noi nu realizam bucuria pe care o avea Cristos cand ii vedea pe pacatosi pocaindu-se si venind acasa. Tot aceasta "mancare" L-a sustinut si in toate suferintele crucii - " pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretiut rusinea..."

Aceasta sunt doar cateva din multele sugestii profunde si valoroase ale adevarului care se afla in aceasta afirmatie divina.

Ar trebui sa invatam si noi lectia de aici,  caci este adevarat si pentru noi, asa cum a fost si pentru Isus, infaptuierea voii lui Dumnezeu ne hraneste sufletele.

Supunerea desvarsita si iubitoare fata de voia divina, in timp de suferinta, ne inalta duhul deasupra durerii. 

Intreaga dedicare fata de lucrarea lui Dumnezeu il aduce pe crestin intr-o asemenea comuniune vie cu Domnul, incat se bucura si in mijlocul trudei si al sacraficiului.  A face voia lui Dumnezeu ne aduce in comuniune vie cu El, si acesta este viata. (J.R Miller)

EL "UMBLA DIN LOC IN LOC " SI " FACEA BINE".

"Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul, pe care l-a primit. Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu. Daca slujeste cineva, sa slujeasca  dupa puterea pe care i-o da Dumnezeu: pentruca in toate lucrurile sa fie slavit Dumnezeu prin Isus Hristos, a caruia este slava si puterea in vecii vecilor !Amin." (1 Petru 4:10-11)

                   "...care umbla din loc in loc, facea bine ..."(Faptele Apostilor10:38)

Aceste cuvinte sunt putine, dar reprezinta o descriere excelenta a Domnului Isus Christos. Nu sunt multe randuri, dar sunt iesite din penelul unui maestru.

In privinta Mantuitorului, si numai in privinta Lui, textul nostru este deplin complet si indreptatit adevarat. El "umbla din loc in loc" si "facea bine".

Din aceasta descriere este evident ca El facea personal bine. Scriitorii Evangheliei ne spun constant ca El atingea leprosii cu propia-I mana, si ca, in cazul in care era rugat sa spuna cateva cuvinte de vindecare de la distanta, El mergeain mod personal la patul bonlavilor si ii vindeca.

Exemplul Sau este o lectie pentru noi: daca vrem sa facem bine, trebuie sa Il facem personal. Sa dam de pomana cu propiile maini;  o privire si o vorba buna vor mari valoarea darului.

Sa vorbim unui prieten despre starea sufletului lui; apelul nostru iubitor va avea o influienta mai mare decat o intreaga librarie de carti.

Metodele pe care le folosea Domnul in facerea de bine ne arata si activitatea Sa neincetata. Nu facea bine numai aproape de casa, ci "umbla din loc in loc" in faptele Sale de indurare.

In tot tinutul Iudeii, nu exista niciun sat si niciun catun care sa nu se fi bucurat de privirea Lui. Cat de tare ii mustra exemplul Sau pe crestinii care Ii slujesc intr-un mod lenes!

Sa ne incingem "coapsele mintii" (1 Petru 1:13) si sa nu obosim "in facerea binelui"(2 Tesaloniceni 3:13. Nu spune textul ca Isus Cristos Isi parasea drumul ca sa faca bine?  El "umbla din loc in loc ,facea bine".Nu era oprit de primejdii sau de greutati. El cauta obiectele intentiilor Sale milostive.

La fel trebuie sa facem si noi. Daca vechile planuri nu ne servesc, trebuie sa incercam altele noi.  Masurile proaspete reusesc mai bine decat metodele clasice.

Perseverenta Domnului Christos si unitatea scopului sunt si ele implicate in testul nostru.Aplicatia practica a temei noastre de astazi poate fi concretizata in cateva cuvinte:

"Cristos...a lasat o pilda, ca sa calcati pe urmele Lui"(1 Petru2:21) {CHARLES H.SPURGEON}

CALAUZIRE CEREASCA

 "Celce sta sub ocrotirea Celui Prea Inalt,si se odihneste la umbra Celui Atotputernic, zice despre Domnul: "El este locul meu de scapare, si cetatuia mea,Dumnezeul meu in care ma incred."(Psalmul 91:1-2)

Toate miscarile noastre ar trebui sa aiba loc sub calauzirea lui Dumnezeu. In timpurile stravechi, Dumnezeu isi calauzea poporul printr-un stalp de foc si printr-un nor, 

care se ridicau si se miscau cand poporul trebuia sa se deplaseze si ii arata calea, si care ramaneau pe loc si se asezau cand poporul trebuia sa se opreasca.

In aceste zile pline de o revelatie mult mai mare, nu mai este nevoie de un asemena simbol vizibil al calauzirii. Cu toate acestea, calauzirea nu devine mai putin reala si precisa.

Cel care i-a adus lui Iosif porunca sa fuga in Egipt a fost un inger. Ingerii nu ne mai apar astazi in fata ochilor; dar cine va spune ca ei nu ne soptesc in urechi multe indemnuri despre care noi credem ca vin din propiile noastre inimi?

Cel putin stim ca, intr-un anume fel, Dumnezeu ne va spune intotdeauna ce sa facem. Daca am avea urechi de auzit, nu am duce niciodata lipsa de calauzire.

Ar trebui ca intotdeauna sa asteptam porunca lui Dumnezeu inainte de a face orice pas. Mai ales in vremurile de pericol, cand ne miscam sub calauzirea Lui, ar trebui sa asteptam si sa nu ne miscam, pana cand nu ne vorbeste.

Faptul ca stim ca Dumnezeu are grija de noi cu atata credinciosie ar trebui sa ne mangaie foarte mult si sa ne dea un sentiment de siguranta.

Unii oameni rad de credinta simpla a celor care cred in Dumnezeu ca niste copii si spun ca este curata fantezie, ca nu exista nimeni in cer care sa aiba grija de noi.

Insa pe noi nu trebuie sa ne tulbure asemenea oameni sceptici. Exista un Dumnezeu in cer si El este Tatal nostru.El nu doarme niciodata.

El Se ingrijeste de toate lucrurile acestui univers si este intotdeauna "la carma".Acestea ar trebui sa ne dea toata increderea. Datoria noastra este de a fi intotdeauna gata sa ascultam.

Ori de cate ori auzim vocea care ne porunceste sa ne ridicam si sa plecam, exista un motiv pentru aceasta si n-ar trebui sa ezitam sa ascultam.

Indiferent unde suntem trimisi, noi ar trebui  sa ramanem linistiti acolo pana cand Dumnezeu ne da porunca sa mergem in alta parte.

Locul datoriei este intotdeauna lucul sigurantei, si n-ar trebui sa ne miscam niciodata de acolo pana cand nu ne spune Dumnezeu.{J.R.Miller}

EXISTA PERICOLUL SA RATAM OPORTUNITATI

"Cel ce sadeste si cel ce uda, sunt tot una; si fiecare isi va lua rasplata dupa osteneala lui. Caci noi      suntem impreuna lucratori  cu Dumnezeu... "(1Corinteni 2:8-9) Caci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frica, ci de putere, de dragoste si de chibzuinta.(2Timotei1:7)

...Iata dece, zic, imi plec genunchii inaintea Tatalui Domnului nostru Isus Hristos ...si-L rog ca, potrivit cu bogatia slavei Sale,sa va faca sa va intariti in putere, prin Duhul Lui, in omul din launtru.(Efeseni14-16)

Te simti  incapabil in fata misiuni pe care Dumnezeu ti-a incredintat-o ? Cu toti avem sau am avut simtamantul ca anumite responsabilitati par mai grele decat o fiinta omeneasca sa implineasca.

Problemele se maresc inca si mai mult atunci cand folosim argumentul incapacitatii noastre pentru a nu face in niciun fel de lucrarea Domnului.

Incercam uneori sa ne convingem pe noi insine ca o anumita sarcina este prea grea sau ca Dumnezeu asteapta mai mult de la noi.

Cand lucrurile stau asa, exista pericolul sa ratam oportunitati majore pe care Dumnezeu ni le aseaza inainte. De exemplu. uneori ne conduce intr-o imprejurare in care sa putem vesti evanghelia unui coleg de munca, unor membri ai familiei sau unor cunostinte.

Dar cat de des ne dam inapoi si ratam astfel de momente oportune, fiindca ne teme ca n-am sti ce sa spunem!

Simtamantul de inadecvare se naste din teama - mai precis, din teama ca nu ne putem ridica la inaltimea asteptarilor. Indferent de cat de incapabili ne simtim , aceasta nu este o scuza pentru a ne eschiva de la responsabilitati.

Adevarul este ca, oricat de incapabili s-ar simti cineva sa implineasca lucrurile la care Dumnezeu l-a ghemat, Duhul Sfant este mai mult decat capabil in aceasta privinta.

Ca si credinciosi, noi n-avem nevoie sa detinem capacitati si competente extraordinare, ci doar sa fim disponibili 2 Timotei 1.7 ne spune ca Dumnezeu ne-a dat un Duh de putere, nu unul de frica.

Tot ceea ce credinciosul trebue sa faca este sa paseasca inainte prin credinta.Puterea si incurajarea Duhului Sfant vor fi acolo pentru a-l sprijini. {T.Hadley,Sr.}

NU VA INGRIJORATI DE NIMIC

 "Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus. (Filipeni 4:6-7)

Ingrijorarea, n-ar trebui sa se gaseasca niciodata intr-un credincios. In ciuda marimii, a dimensiunii si a diversitatii incercarilor, suferintilor si dificultatilor noastre, ingrijorarea n-ar trebui sa existe sub nici un motiv.

Aceasta pentru ca avem un Tata in ceruri care este atotputernic, care Isi iubeste copiii asa cum Il iubeste "pe singurul Lui Fiu. (Ioan 3:16) si a carui bucurie si placere deplina este sa-i ajute permanent in orice situatie.

Ar trebui sa luam aminte la Cuvantul Sau, care spune: Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri.

"In orice lucru" - nu doar cand ne-a luat foc casa sau cand partenerul nostru de viata si copiii nostri iubiti sunt grav bonlavi, ci chiar si in cele mai mici probleme ale vietii.

Trebuie sa aducem toate lucrurile la Dumnezeu - lucruri mici, lucruri foarte mici, chiar si lucrurile pe care lumea le numeste banale. Da, trebuie sa aducem orice lucru, traind intreaga zi intr-o sfanta partasie cu Tatal nostru ceresc si cu scumpul nostru Domn Isus.

Ar trebui sa ne dezvoltam  un fel de instinct spiritual, care sa ne faca sa ne intoarcem imediat spre Dumnezeu cand o grija nu ne lasa sa dormim noaptea. 

In timpul acestor nopti fara somn, ar trebui sa vorbim cu El, aducand diverisele noastre probleme inaintea Lui, indiferent cat de mici ar fi.

Vorbeste de asemenea cu Domnul despre orice incercare cu care te confrunti sau despre orice dificultate pe care o ai in familia ta sau in viata profesionala."prin rugaciuni si cereri" - cerand cu staruinta, perseverand si rabdand, asteptand, asteptandu-L pe Dumnezeu.

"Cu multumiri" - punand intotdeauna o buna temelie. Chiar daca n-avem posesiuni, exista un lucru  pentru care putem fi multumitori intotdeauna - ca El ne-a scapat de iad. 

De asemenea putem sa-I multumim ca ne-a dat Cuvantul Sau sfant, Duhul Sau Sfant, si cel mai pretios dar dintr toate - Pe Fiul Sau..De aceea cand luam in consideratie  toate acestea, avem foarte multe motive sa-I multumim. Fie ca aceasta sa fie telul nostru!

"Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus" Filipeni 4:7) Aceasta este o binecuvantare atat de minunata, de autentica si de scumpa incat ca s-o cunosti cu adevarat, trebuie s-o experimentezi, pentru ca ea "intrece orice pricepere".

Sa punem la inima aceste adevaruri, umbland in ele instinctiv, astfel incat rezultatul sa fie vieti care-L glorifica pe Dumnezeu mai mult decat inainte.{George Mueller, din O viata de incredere}

PRIETENIA CURAJOASA A LUI DUMNEZEU

 "Si Dumnezeu poate sa va umple cu orice har, pentruca, avand totdeauna in toate lucrurile din destul, sa prisositi in orice fapta buna. "Cel ce da samanta semanatorului  si paine pentru hrana" , va va da si va va inmulti si voua samanta de semanat si va face sa creasca roadele neprihanirii voastre. (2 Corinteni 9:8-10)

O, de cat curaj da dovada Dumnezeu prin faptul ca are incredere  in noi! Spui tu cumva: "El nu a procedat intelept cand m-a ales pe mine, fiindca nu este nimic bun in mine si nu am nici o valoare"?

Tocmai acesta este motivul pentru care te-a ales El. Atata vreme cat crezi ca esti de valoare pentru El, Dumnezeu nu te poate alege, deoarece ai scopuri propii carora sa le slujesti.

Insa daca Ii vei ingadui sa te duca la capatul increderii tale in fortele propii, atunci El te va alege sa mergi impreuna cu El "La Ierusalim " (Luca 18 :31 Si asta va insemna Implinirea unor scopori pentru El nu le discuta cu tine.

Noi avem tendinta sa spunem  ca datorita faptului ca un om are abilitati naturale, Dumnezeu va face din el un bun crestin. Nu este insa vorba despre inzestrarea  noastra, ci despre saracia noastra ;

nu despre ceea ce aducem noi, ci despre ceea ce pune Dumnezeu in noi; nu despre virtuti naturale,tarie de caracter, cunostinte sau experienta - toate acestea nu sunt de nici un folos in aceasta privinta. 

Singurul  lucru de valoare este sa fim adusi in scopul irezistibil al lui Dumnezeu si sa devenim prietenii Sai (vezi (1 Corinteni 1:26,31)

Dumnezeu este prieten cu oameni care isi cunosc saracia El nu poate realiza nimic cu cel care crede  ca Ii este de folos lui Dumnezeu. 

Noi, in calitate de crestini, nu ne aflam aici nicidecum pentru scopul nostru - ne aflam aici pentru scopul lui Dumnezeu, iar cele doua nu coincid.

Noi nu stim care este scopul irezistibil al lui Dumnezeu, insa orice s-ar intampla, trebuie sa pastram intacta relatia noastra cu El.

Nu trebuie sa ingaduim niciodata unui lucru sa deterioreze relatia noastra cu Dumnezeu, insa daca se intampla cumva sa o deterioreze, trebuie sa ne facem timp sa o reparem.

Cel mai important aspect al crestinismului nu este lucrare care o facem noi, ci relatia pe care o avem, alaturi de influienta si calitatile produse de aceasta relatie. Aceasta este singurul lucru spre care ne cere Dumnezeu sa ne indreptam atentia  si singurul lucru care este in permanenta sub asalt.{OSWALD  CHAMBERS}

EL ESTE REGE SI PREOT

"Mijlocul sa va fie incins,si facliiele aprinse. Si sa fiti niste oamnei care asteapta  pe stapanul lor sa se intoarca de la nunta, ca sa-i deschide indata, cand va veni si va bate la usa." (Luca 12:35-36)

                            "...incins la piept cu un brau de aur."(Apocalipsa1:13)

Cineva care semana cu Fiul omului" (Apocalipsa 1:13) i-a aparut lui Ioan pe Patmos, si ucenicul iubit a notat ca purta " un brau " de aur - un brau, fiindca Isus nu a fost niciodata nepregatit in timpul sederii Sale pe pamant.

Acum El Isi continua lucrarea in fata tronului vesnic; dar, ca mare preot, incins cu un " brau [...] de aceeasi tesatura ca efodul"(Exodul 28:8)

Suntem binecuvantati, fiindca El nu Si-a  incetat slujba de iubire pentru noi, de vreme ce acesta este unul dintre cele  mai sigure semne aratand  ca El " traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei. (Evrei 7:25)

Domnul Isus nu a fost un lenes; vesmintele Lui nu au fost aruncate niciodata, desi Si-a incheiat slujba El a purtat mereu cauza poporului Sau.

"Un brau de aur" demostreaza superioritatea slujbei Sale, regalitatea persoanei Sale, demnitatea starii Sale si slava rasplatii Sale. El nu mai  plange in praf, ci miljoceste cu autoritate. El este Rege si Preot.

Cauza noastra este in siguranta in mainile acestui Melhisedec. Domnul nostru Isi prezinta poporul cu un exemplu. Nu trebuie sa ne dezlegam niciodata braul. Nu este vreme de lenivit; este timpul slujbei si luptei.

Avem nevoie sa legam tot mai strans braul adevarului in jurul pieptului nostru. Este "un brau de aur ", asa ca va fi un ornament. Avem mare nevoie de el, fiindca inima care nu este bine incinsa cu adevarul in Isus,

si care nu are credinciosia pe care o lucreaza Duhul,  va fi usor prins in mreje de lucrurile vietii si inselata de ispite. 

Zadarnic avem Scripturile, daca nu legam in jurul nostru ca pe un brau, inconjurandu-ne intreaga fire, tinand fiecare parte de caracter in ordine, si oferand substanta omului intreg.

Daca Domnul Isus nu Isi dezleaga braul in cer, cu atat mai putin ar trebui s-o facem noi, care suntem inca pe pamant. "Stati gata dar avand mijlocul incins cu adevarul" (Efeseni 6:14){ CHARLES H. SPURGEON}

CALATORIA MEMORABILA A DOMNULUI CRISTOS

                    "Isus Si-a indreptat fata hotarat sa mearga la Ierusalim " (Luca 9:51)

"Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre .Pedeapsa care ne pacea, a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti."Isaia 53:5)

                   Noi nu stim ce sta inaintea noastra in aceasta viata. Ne pot astepta necazuri mari sau suferinta, insa acestea nu arunca nici o umbra peste duhul nostru astazi, deoarece suntem ignorati cu privire la ele.

Aceasta reprezinta o manifestarea a indurarii Domnului fata de noi. Daca unii dintre noi am sti toate lucrurile prin care va trebui sa trecem in viitor, acesta ne-ar face vietile foarte amare, chiar daca acum bucuriile noastre sunt depline.

Este cu mult mai bine sa nu stim nimic, pana cand Dumnezeu nu ne conduce la hotarul experientei.

O asemenea binevoitoare ascundere a viitorului nu a existat insa pentru Domnul Cristos. El a vazut fiecare pas al caii Sale dureroase, pana la sfarsitul vietii Lui.

Dar aceasta face scena din fata nostra cu atat mai grandioasa. Cunoscand totul, vedem cat este de doritor sa mearga inainte pe cararea Sa.

El nu putea fi impedicat de la aceasta. Si-a indreptat fata hotarat sa mearga si a grabit pasul in calatoria Sa, despre care stia ca-L va duce la Ghestimani, Gabata si Golgota. 

In aceasta, precum si in toate lucrurile, El ne-a lasat un exemplu ca sa calcam pe urmele Lui. In felul acesta trebuie sa inaintam pe cararea datoriei, indiferent ce pericole, suferinte, sacrificii se afla pe aceasta carare.

Suntem prea inclinati sa ezitam si sa socotim pretul cand ni se incredinteaza sarcini grele, in loc sa inaintam cu inflacarare pe calea datoriei.

Acea calatorie spre Ierusalim, fiecare pas insemnand un pas spre crucea aflata necurmat inaintea ochilor Lui, este una dintre cele mai marete fapte de eroism din intreaga istorie.

Sa nu uitam motivul pentru care a fost facuta acea calatorie. Crucea inseamna mantuire si fericire eterna pentru milioane de suflete pierdute. 

Dragostea a fost esenta acelui eroism. Domnul Isus a mers inainte cu o hotarare intensa deoarece implinirea misiunii sale inseamna viata pentru lume si slava pentru Tatal. 

Ar trebui sa ne descoperim capetele cu respect in timp ce-L vedem pe Domnul Isus grabinde-se astfel la cruce; de dragul nostru Si-a indreptat El fata hotarat sa mearga la Ierusalim.{J.R.Miller}

DRAGOSTEA LUI DEPASESTE INTELEGEREA NOASTRA

 

"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca  a dat pe singurul Lui Fiu. pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnic.(Ioan 3:16) " Cum M-a iubit pe Mine Tatal, asa v-am iubit si Eu pe voi..."Ioan 15:9)

Asa cum isi iubeste Tatal Fiul, asa isi iubeste Isus poporul. Cum este dragoste divina? Dumnezeu L-a iubit pe Isus fara margini si, in acelasi fel, Isus isi iubeste poporul. "Te  iubesc cu o iubire vesnica; deaceea iti pastrez bunatatea Mea!(Ieremia 31-3)

Poti sa stabilesti cu usurinta inceputul iubirii omenesti; poti sa-ti amintesti clipa in care ai inceput sa-l iubesti pe Hristos, dar iubirea Sa fata de tine este un rau al carui izvor este ascuns in vesnicie.

Dumnezeu Tatal Il iubeste pe Isus fara nicio schimbare. Crestine, bucura-te sa stii ca nu exista nicio umbra de schimbare in dragostea lui Hristos fata de cei care se odihnesc in El.

Poate ca ieri ai fost pe culme, si ai spus: "El ma iubeste!" Astazi se poate intampla sa ajungi in valea umilintei, dar El te iubeste la fel de mult.

Pe cele mai inalte culmi, I-ai auzit vocea vorbindu-ti  in cantec de iubire; acum, la nivelul marii sau chiar in mare, cand toate valurile si talazurile Sale trec peste tine, Inima lui este credincioasa alegerii dantai.

Tatal isi iubeste Fiul cu o iubire nemarginita, si la fel isi iubeste Fiul poporul. Credinciosule,nu trebuie sa te temi ca se va rupe funia de argint, fiindca dragostea Lui nu va inceta niciodata.

Ramai linistit fiindca Hristos va merge cu tine pana in mormant, iar cand te vei ridica din el iti va fi Calauza spre culmile ceresti.

Mai mult,Tatal isi iubeste Fiul cu o iubire nemasurata, iar Fiul ii invaluie  pe cei alesi in aceeasi  iubire. Intreaga inima a Domnului Isus este daruita poporului Sau.

El "m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine"(Galateni 2:21) Dragoste Lui  depaseste intelegerea noastra.

Avem un Mantuitor neclintit; un Mantuitor pretios, a carui iubire este nemasurata, neschimbata,fara inceput si fara sfarsit, dupa cum Tatal Il iubeste pe El!

Iata hrana din belsug pentru sufletele noastre. Fie ca Duhul Sfant sa ne conduca pana la ... {CHARLES H. SPURGEON}

VIZITATORUL CERESC

 "Dupa moartea lui Moise, robul Domnului, Domnul a zis lui Iosua, fiul lui Nun, slujutorul lui Moise: Robul Meu Moise  a murit: acum scoala-te treci Iordanul acesta, tu si tot poporul acesta, intrati in tara pe care o dau copiilor lui Israel.(Iosua 1:1-2)

Ce gand minunat este ca Dumnezeu isi viziteaza oamenii in aceasta lume! Ne amintim de un numar de vizite pe care le-a facut El in vechime - lui Adam si Evei, lui Avraam, Iacov, Moise Iosua si altora.

Dar cea mai minunata vizita pe care a facut-o vreodata a fost atunci cand a venit Domnul Cristos si a stat mult si a facut atat de multe ca sa binecuvinteze lumea.

Dupa o anumita vreme a plecat; totusi nu trebuie sa credem ca a plecat in alta parte ca sa ramana acolo si ca nu mai face deloc vizite in aceasta lume.

De fiecare data cand ai Sai se afla in necaz, El vine sa-i ajute. Ei nu stiu intotdeauna aceasta, deoarece El vine fara a fi observat, si adesea atat de incet si in tacere, incat  oamenii nu realizeaza faptul ca au avut un asemenea vizitator maret in casa.

El ii viziteaza pe cei care nu sunt mantuiti, ca sa incerce sa-i convinga sa accepte mantuirea. Cand suntem in mare pericol, El vine sa ne elibereze.

Cand suntem saraci sau in suferinta, El ne viziteaza ca sa ne dea har pentru a ne purta suferinta. Apoi, adesa El "sta la usa noastra si bate", vrand sa ne viziteze ca sa ne dea vreo binecuvantare  bogata, dar noi nu deschidem usa.

A fost odata o femeie scotiana care nu isi putea plati chiria; Propietarul casei i-a spus ca ii va confisca  bunurile. Un bun prieten a auzit despre asta si s-a dus la casa ei ca sa-i dea bani pentru a-si salva bunirile.

A batut la usa, dar n-a putut intra. in ziua urmatoare s-a intanlit cu ea si i-a spus despre vizita lui."Tu erai?",a spus ea cu mirare: "credeam ca era executorul venit sa-mi ia bunurile si am tinut toate usile si ferestele zovarate, ca sa nu intre."

Asa vine si Domnul Cristos si bate. El ne cunoaste nevoia si vrea sa ne binecuvinteze  sau sa ne ajute; dar noi zavorim usa si Il tinem afara, nestiind cine este si nici de unde vine.

Trebuie sa ne amintim ca atunci cand vine Domnul Cristos, acesta este intotdeauna ca sa ne faca bine si ca ne vom jefui pe noi insine daca Il vom tine afara sau Ii vom refuza vizita.{J.R.Miller}

INALTAREA SA LA CER SI ACCESUL NOSTRU

  "Apoi le-a zis: "Iata ce va spuneam cand inca eram cu voi, ca trebuie sa se implineasca tot ce este scris despre Mine. in legea lui Moise, in prooroci si in Psalmi.

Atunci le-a deschis mintea ca sa inteleaga Scripturile.Si le-a zis: "Asa este scris, si asa trebuiea sa patimeasca Hristos, si sa invieze a treia   zi dintre cei morti...S-a despartit de ei, si a fost inaltat la cer .Luca 24:44-46,51)

In viata noastra, noi nu avem parte de experiente care sa corespunda evenimentelor din viata Domnului nostru de dupa schimbarea Sa la fata.

Incepand din acel moment, viata Lui s-a schimbat cu totul. Pana in momentul schimbarii la fata, El a manifestat viata normala si desavarsita a unui om.

Insa dupa schimbarea la fata - gradina Ghetsimani, Crucea, invierea - nimic nu ne este familiar. Crucea Lui este usa prin care orice membru al neamului omenesc poate avea acces la viata lui Dumnezeu; prin invierea Sa,

El are dreptul de a da viata vesnica oricui, iar prin inaltarea Sa la cer, Domnul nostru a intrat in cer, lasand usa deschisa pentru omenire.

Schimbarea la fata a fost incheiata pe Muntele Inaltarii.  Daca Isus S-ar fi dus in cer direct de pe Muntele Schimbarii la Fata, S-ar fi dus singur.

El nu a fost pentru noi decat o Personalitate plina de glorie. Insa El a intors spatele gloriei si a coborat de pe munte ca sa Se identifice cu omenirea pacatoasa.

Inaltarea la cer este desavarsirea schimbarii la fata.  Domnul nostru S-a intors in gloria Sa de la inceput, insa nu doar ca Fiu al lui Dumnezeu -  El  S-a intors la tatal Sau ca Fiu al omului deopotriva.

Acum orisicine are acces liber direct la tronul lui Dumnezeu, datorita inaltarii la cer a Fiul omului. In calitatea de Fiu al omului, Isus Hristos Si-a limitat in mod deliberat  omnipotenta, omniprezenta si omniscienta. Insa acum acestea Ii apartin in mod absolut si deplin.

In calitate de Fiu al omului, Isus Hristos are acum toata puterea la tronul lui Dumnezeu. Dupa inaltarea Sa la cer, El este Regele regilor si Domnul domnilor.{OSWALD CHAMBERS}

"Sa ne apropiem dar cu deplina incredere de scaunul harului, ca sa capatam indurare si sa gasim har pentruca sa fim ajutati la vreme de nevoie.(Evrei 4:16)

FA CELE MAI OBISNUITE LUCRARI

 

 "Tot asa sa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune, si sa        slaveasca pe Tatal vostru care este in ceruri ." (Matei 5:16)
 "Ioan n-a facut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta era adevarat.(Ioan 10:41)

Poate ca esti foarte nemultumit de tine insuti. Nu esti un geniu, nu ai nici un dar deosebit si nu te remarci prin nicio abilitate speciala.

Mediocritatea pare sa fie masura existenti tale. Nici una din zilele tale nu a fost vrednica de atentie, cu exceptia uniformitatii lor si lipsei de interes.

Si cu toate acestea tu poti sa traiesti o viata minunata. Ioan Botezatorul n-a facut nici un semn, dar Domnul Isus a spus despre el. "Dintre cei nascuti din femei, nu este nici unul mai mare"(Luca 7:28)

Misiunea lui a fost" sa marturiseasca despre Lumina"(Ioan 1:8) si aceasta ar putea fi a ta si a mea. Ioan era multumit sa fie doar un glas, daca ii facea pe oameni sa se gandeasca la Hristos.

Doreste-ti sa fii doar un glas care aude, dar nu se vede, sau o oglinda a carei sticla ochiul n-o poate vedea, pentru ca reflecta gloria stralucitoare a Fiului.

Doreste-ti sa fii doar o boare care apare inaintea de lumina zilei si spune: "Iata zorii! Iata zorii! si apoi dispare. Fa cele mai obisnuite si nesemnificative lucrari, stiind ca Dumnezeu te vede. 

Daca traiesti langa oameni dificili, castiga-i  prin dragoste. Daca ai facut odata o mare greseala in viata, n-o lasa sa-ti innoureze restul vietii, ci incui-o in taina inimii tale si fa-o sa-ti  de putere si caracter. 

Noi facem mai mult bine decat stim. Lucrurile pe care le facem astazi - semanand samanta sau imprastind adevaruri simple despre Hristos - oamenii se vor referi intr-o zi la ele ca fiind primele lucruri care i-au facut sa se gandeasca la El.

In ce ma priveste, voi fi multumit sa nu am o piatra funerara mare pe mormantul meu, dar sa stiu ca oameni obisnuiti se vor aduna acolo, cand voi pleca si vor spune: "A fost un om bun. Na facut nici o minune, dar mi-a spus despre Hristos,ceea ce m-a ajutat sa-L cunosc personal" {George Matheson} 

" CINE SE INCREDE IN DOMNUL ESTE FERICIT "

"Iata inceputul intelepciunii:dobandeste intelepciunea, si cu tot ce ai, dobandeste priceperea. Inalt-o, si ea te va inalta; ea va fi slava ta, daca o vei imbratisia....Cand vei umbla, pasul nu-ti va fi stanjenit; si cand vei alerga nu te vei poticni. Tine invatatura, n-o lasa din mana; pastreaz-o caci ea este viata ta."                                                          (Proverbe 4:7-8-12,13)

Intelepciunea este puterea unui om; sub calauzirea ei, el poate sa duca la bun sfarsit orice plan .Conducerea inteleapta ii ofera omului cea mai mare bucurie si reprezinta cea mai nobila folosire a talentelor lui.

Purtandu-te intelept, ai parte numai de lucruri bune. Fara intelepciune, esti ca un manz nestiutor, alergand  incoace si incolo, pierzundu-ti puterea si energia in lucrurile care nu merita.

Intelepciunea este busola care te ajuta sa te orientezi pe marea agitata a vietii ; fara ea, esti ca o corabie in deriva, la bunul plac al vantului si valurilor.

Intr-o lume ca cea de astazi, cel care nu este intelept merge din rau in mai rau; in loc sa-i mearga bine,se loveste de nenumarate probleme.

Daca nu-si pazeste pasii cu cea mai mare grja, perelinul isi va rani picioarele si va sangera in maracinii vietii.

Cel care calatoreste printr-un pustiu bantuit de talhari trebuie sa fie foarte intelept, daca vrea sa ajuga cu bine la destinatie. Daca sub calauzirea Marelui Indrumator, Ii urmam cu atentie pasii, vom avea parte de bine chiar si in cel mai negru ceas.

Mai sunt si acum fructe din pomii Edenului, care asteapta culese, si cantarile Paradisului rasuna inca printre negurile pamantului.

Intrebati unde se poate gasi Intelepciunea? Multi au visat la  ea, fara sa o gaseasca niciodata. Unde o putem invata? Sa ascultam glasul Domnului, fiindca El singurul care stie secretul.

El a descoperit fiilor oamenilor care este izvrul adevaratei intelepciuni, si acestea se afla in cuvintele: "Cine se increde in Domnul este fericit".

Calea care duce la intelepciune este incredera in Domnul. Aceasta cale te ajuta sa iesi din cele mai incalcite labirinturi ale vietii; urmeaz-o si vei avea parte de eterne binecuvantari.

Cel care se increde in Domnul are o diploma de intelepciune garantata din Scriptura. Este fericit acum, si va fi fericit pentru vesnicie. Doamne, in pacea acestei seri vino cu mine in gradina si invata-ma intelepciunea !{CHARLES H,SPURGEON} 

CUM MAI PUTEM FI MANDRI?

"De aceea si poate sa mantuieasca in chip desavarsit pe cei ce se apropie de Dumnezeu  prin El. pentruca traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei.(Evrei 7:25)

Isus este marele invatator  al adevaratei smeriri.  Avem nevoie sa invatam zilnic de la El. Priviti-l pe invatator  lund un  prosop si spaland  picioarele ucenicilor Sai!

Urmasi ai lui Hristos, nu vreti sa va umiliti? Priviti-L ca slujitor al ucenicilor si n-o sa mai puteti sa fi mandri! Nu este propozitia aceasta sumarul biografiei Sale: "s-a smerit?

In timpul vietii Sale pe pamant, nu S-a desbracat El de hainele marii una dupa alta, pana in momentul in care, gol a fost rastignit pe cruce?

Nu S-a lepadat El de Sine, varsandu-Si  sangele, renuntand la toate pentru noi, pana in momentrul in care, sarac si lipsit, a fost ingropat  intr-un mormant?

Cat de jos a ajuns Mantuitorul!  Cum mai putem fi mandri? Aseaza-te  la piciorul crucii si numara picaturile purpurii care te-au curatat.

Poarta coroana de spini. Priveste-I umeri biciuiti, scaldati inca in sange. Priveste-i mainile si picioarele strapunse de piroane si intreaga-I faptura supusa bajocorii si invidiei.

Obsearva amaraciunea, nelinistea si durerea care se oglindesc pe fata Lui. Asculta strigatul cutremator "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit. (Matei 27: 46)

Si daca nu te arunci la pamant in fata crucii, inseamna ca n-ai vazut-o . Daca nu te umilesti in prezenta Domnului Isus, nu Il cunosti. Ai fost atat de pierdut, incat numai sacrificiul singurul Fiu al lui Dumnezeu te putea salva.

Gandeste-te la asta si asa cum a cum a facut Domnul Isus, pleaca-te si tu in umilinta la picioarele Sale.Simtamantul iubirii uimitoare a Domnului Hristos pentru noi ne umileste mai mult decat propia noastra vina. 

Fie ca Domnul sa ne aduca in meditatie la Calvar. Atunci pozitia noastra nu va mai fi cea a celui mandru, ci acelui umil, care iubeste mult pentru ca i s-a iertat mult.

Mandria nu poate trai langa cruce. Sa ne asezam acolo si sa ne invatam lectia, apo sa ne ridicam si sa o punem  in practica.{CHARLES H. SPURGEON}

DUMNEZEU IUBESTE ASA DE MULT PE UN PACATOS

"Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal, sa ne numim copii ai lui Dumnezeu! Si suntem. Lume nu ne cunoaste pentru ca nu la cunoscut nici pe El. (1 Ioan 3:1)
 "Dar Dumnezeu Isi arata dragoste Sa fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi. Hristos a murit pentu noi.(Romani:5:8)

Un tanar, intr-o seara, se afla sub o poarta, unde intrase cu pistolul in mana si voia sa-si traga un glont in in tampla, sa termine cu viata acesta.

Era un baietandru de 17 ani, si in timp ce se pregatea sa apese pe tragaci, a auzit cantundu-se la etaj, caci acolo era o casa de rugaciune. El s-a oprit, si-a varat pistolul in buzunar si a urcat scarile, ca sa auda cantarea, urmand a se sinucide dupa aceea.

Dupa terminarea cantarii, predicatorul a citit pilda fiului risipitor. In seara aceea, Evanghelia a avut harul binecuvantat sa daruieasca acestui suflet naufragiat salvarea.

Tanarul acesta care ajusense sa recunoasca dragostea Tatalui ce era gata sa-Si primeasca fiul ratacit si-a cosacrat viata Domnului Cristos.

A renuntat la sinucidere, si-a schimbat viata si a jertfit-o lui Dumnezeu.  Din el a devenit "baiatul predicator" despre care unii ati citit ca o saptamana intreaga seara de seara a predicat din textul:

 "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica!"

Moody, care era si el predicator, spunea: "Niciodata pana atunci nu mi-am dat seama ca Dumnezeu iubeste asa de mult pe un pacatos .

Dovada aceasta pe care o are un suflet mantuit prin bucuria launtrica arata ca "Biblia este adevarata!" Cand un suflet primeste mantuirea aceasta mare, la care il indreapta Biblia, s-ar putea sa nu se bucure?

Poetul nostru George Cosbuc zicea: Ca sa-l crezi pe Dumnezeu, mai intai trebuie ca in tine sa taca toate !" Apropindu-te de crucea Domnului Isus, ajungi sa cunosti ca Dumnezeu exista si ca iubeste pe pacatosi !{Timotei Pop} 

CEA MAI BOGATA MANGAIERE INAINTAND SPRE TINTA

"Dupa moartea lui Moise, robul Domnului. Domnul a zis lui Iosua, fiul lui Nun, slujutorul lui Moise: "Robul Meu Moise a murit: acum, scoala-te, treci Iordanul acesta, tu si tot poporul ".(Iosua 1:1-2)

Ieri ai trecut printr-un necaz, si acum casa este goala. Primul tau implus este sa te dai batut si sa stai jos in deznadejde in mijlocul sperantelor tale naruite. Insa trebuie sa infrunti aceasta ispita, pentru ca esti in prima linie de bataie si criza e la indemana ta.

Sovairea, chiar si pentru o clipa, pune jos interesele lui Dumnezeu. Alte vieti vor fi pagubite prin ezitarea ta, si lucrarea Lui va suferi daca pur si simplu tu iti incrucisezi mainile . Nu trebuie sa zabovesti in acest punct, lasandu-te prada necazului.

Un faimos general relata odata aceasta trista istorisire din propia lui experienta de razpoi. Fiul sau era locotenentul unei unitati de artilerie,  si un asalt era in plina desfasurare. In timp ce tatal isi conducea divizia intr-un atac, avansand pe campul de batalie, dintr-odata ochii i s-au oprit asupra corpului neinsufletit al unui ofiter de artilerie care se afla chiar in fata sa.

Dintr-o privire si-a dat seama ca era fiul sau. Implusul paternal al generarului il indemna sa ingenugheze langa trupul fiului sau iubit si sa-si exprime durere, dar datoria din momentul acela ii cerea sa inainteze cu atacul lui. Si astfel, dupa ce si-a sarutat repede fiul mort, a trecut mai departe, continuand sa conduca asaltul.

 Plansul neconsolabil langa un mormant nu va aduce niciodata inapoi comoara unei iubiri pierdute, si nici o binecuvantare nu poate veni dintr-o tristete atat de adanca. Mahnirea produce cicatrice adanci, si isi scrie istoria in inima indurerata in asa fel ca nu se mai poate sterge.

Nu ne revenim niciodata complet dim marelie noastre suferinte si nu mai suntem niciodata aceeasi dupa ce trecem prin ele. Si totusi, necazul indurat intr-o stare de spirit corecta are un impact favoribil asupra cresteri noastre  si ne aduce un simt mai dezvoltat al compasiunii pentru altii. Intreadevar,  cei care nu au asupra lor cicatrici ale necazurilor si suferintilor sunt saraci. 

Bucuria care ne este pusa inainte  (Evrei 12:2) trebuie sa stralucieasca peste intristarile noastre, asa cum soarele  stralucieste prin nori, efacandu-i sa radieze. Dumnezeu a randuit sa gasim cea mai adevarata si cea mai bogata mangaiere inaintand spre tinta.

Daca stam jos si meditam la necazul nostru, adancim intunericul in jurul nostru, lasandu-l sa se furiseze in inima noastra. Si in curand putere noastra se va transforma in slabicune. Dar daca intoarcem spatele tristetii si ramanem credinciosi chemarii lui Dumnezeu, lumina va straluci din nou si noi vom fi mai tari.J.R,Miller {IZVOARE IN DESERT}

"BOGATIILE NEPATRUNSE ALE LUI HRISTOS "

"Dar Dumnezeu, care este bogat in indurarea, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,macar ca eram morti in greselile noastre, ne-a adus la viata impreuna cu Hristos(prin har sunteti mantuiti).El ne-a inviat impreuna, si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti, in Hristos Isus..."(Efeseni 2:4-5,6)

                       "Bogatiile nepatrunse ale lui Hristos. "(Efeseni 3:8)

Domnul meu are bogatii care depasesc socotelile aritmeticii, masuratorile  ratiunii, visele imaginatiei si elocventa cuvintelor. Ele sunt "nepatrunse"!

Poti sa le privesti, sa le studiezi si sa le cantaresti, Insa Isus este un Mantuitor mai mare decat crezi tu in gandurile Tale indraznete.

Domnul meu este mai dispus sa te ierte decat esti tu sa pacatuiesti, mai pregatit sa uite decat esti tu sa gresesti.

Stapanul meu este mai dornic sa-ti implineasca nevoile, decat esti tu gata sa recunosti. Nu tolera niciodata gandurile josnice despre Domnul Isus. Cand Ii pui o coroana pe cap, Il incununezi cu argint, iar El merita numai aur.

Stapanul meu are bogatii de fericire pe care le pune la dispozitia ta acum. El te poate paste in pasuni verzi si te poate duce la ape de odihna. Nu exista nici o muzica care sa se compare cu muzica fluerului Sau, atunci cand El este Pastorul si tu oaia si cand te odihnesi la picioarele Sale.

Nu exista o alta dragoste ca a Lui; nici pamantul, nici cerul nu o poate masura. Sa-L cunosti pe Christos si sa fii "gasit in El " Filipeni 3:9) - aceasta este viata, bucurie, "bucate grase si miezoase " (Psalmul 63:5) - ospat de vinuri vechi si limpezi" (Isaia 25 6)!

Stapanul meu nu-si trateaza slujitorii intr-un mod zgarcit. El le da ceea ce un rege da altui rege. El le doua ceruri - un cer aici, slujindu-L pe El, si un cer sus, bucurandu-ne de El pentru totdeauna.

"Bogatiile nepartunse " ale lui Isus vor fi mai bine cunoscute in vesnicie. El iti va da tot ceea ce ai nevoie in drum spre spre ceruri. Locul tau de aparare va fi intarit cu stanci; painea iti va fi asigurata si apa nu-ti va lipsi (Isaia 33:16) 

Acolo vei auzi cantarile celor care au biruit si strigatele celor care se ospeteaza, si Il veti vedea fata in fata pe Cel prea iubit."Bogatiile nepatrunse ale lui Christos!"

Aceasta este melodia muzicienilor  depe pamant si cantecul harpelor din ceruri. Doamne invata-ne tot mai mult despre Isus si noi vom spune si altora veste cea buna! {CHARLES H. SPURGEON}

SA ZIDIM PENTU VESNICIE

"Caci prin har ati fost mantuiti,prin credinta.Si acesta nu vine de la voi;ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte ,ca sa nu se laude nimeni .

"Caci noi suntem lucrarea Lui, si am fost zidit in Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam in ele. (Efeseni 2:8-9,10)

 

Domnul nostru nu Se referea aici la niste costuri pe care trebuie sa le calculam noi, ci la niste costuri pe care deja le-a calculat El

Costurile au fost cei trezeci de ani petrecuti in Nazaret, cei trei ani de popularitate, scandal si ura, agonia de neinchipuit pe care a trait-o in gradina Ghetismani si atacul asupra Lui la Calvar - pivotul in jurul caruia se invart timpul si vesnicia.

Isus Hristos a facut calculul.Oamenii nu vor rade in cele din urma de El,spunand:"Omul acesta a inceput sa zideasca si n-a putut ispravi" (Luca 14:30)

Conditiile uceniciei prezentate de Domnul nostru in versetele 26,27, si 33 inseamna ca oamenii pe care ii va folosi El in marile Sale lucrari de zidire sunt cei in care El a facut totul.

Daca vine cineva la Mine,si nu uraste pe tatal sau ,pe mama sa, pe nevasta sa, nu poate fi ucenicul Meu "Luca 14: 26)

Versetul acesta ne invata ca singurii oameni pe care ii va folosi Domnul nostru in lucrarile Sale de zidire sunt cei care Il iubesc in mod personal, cu infocare si cu mare devotament 

- cei care au fata de El o dragoste ce depaseste cu mult oricare dintre cele mai apropiate relatii de pe pamant Conditiile sunt stricte, dar sunt glorioase.

Tot ce zidim noi va fi examinat de Dumnezeu. Atunci cand Dumnezeu ne examineaza prin focul Sau cercetator si perificator, va constata El ca am zidit proiecte propii pe temelia asezata de Isus (zi 1Corinteni 3: 10- 15)?

Traim intr-o vreme in care sunt intreprinse proiecte spectaculoase, o vreme in care incercam sa lucram pentru Dumnezeu, si tocmai aici se afla capcana.

Profund vorbind, noi nu putem niciodata sa lucram pentru Dumnezeu. Isus in calitate de Mester-Zidar,ne ia in stapanire, astfel incat sa ne pota dirija si conduce in mod absolut pentru lucrarile Sale 

si proiectele Sale de zidire; si nimeni nu are niciun drept sa ceara unde anume sa fie repartizat sa lucreze.{OSWALD  CHAMBERS}

EL MERGE INAINTA NOASTRA

"...Eu le cunosc, si ele vin dupa Mine.  Eu le dau viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana mana Mea. Tatal Meu care Mi le-a Dat, este mai mare decat toti; si nimeni nu le poate smulge din mana Tatalui Meu." (Ioan 10 :27-28,29)

Noi trebuie sa-L urmam pe Domnul fara sovaire, asa cum isi urmeaza oile pastorul, fiindca El are dreptul sa ne conduca unde Ii place.

Noi nu suntem ai nostri ; noi suntem "cumparati cu un pret" ((1 Corinteni 6:20 ). De accea, sa recunoastem drepturile sangelui rascumparator. 

Soldati isi urmeaza capitanul, si slujtorul isi asculta stapanul. Noi nu suntem sinceri profesiunii noastre de credinta ca urmasi ai lui Hristos, daca punem la indoiala poruncile Domnului si Conducatorului nostru. Supunerea este datoria noastra; curiozitatea este nebunia noastra.

Domnul poate sa ne spuna adesea, asa cum i-a spus lui Petru: "Ce-ti pasa tie? Tu vino dupa Mine !"(Ioan 21:22) Oriunde ne-ar conduce Isus, El merge inaintea noastra. 

Chiar daca nu stim unde mergem, stim cu cine mergem. Cu un asmenea Tovarasi, nu avem de ce sa ne temem de primejdiile drumului. Calatoria poate sa fie lunga, dar "bratul Sau vesnic" (Deuteronom 33:270 ne va purta pana la sfarsit.

Prezenta Domnului Isus este asigurarea mantuirii vesnice. Fiindca  El traieste, vom trai si noi. Noi trebuie sa-L urmam pe Hristos in simplatate si in credinta, fiindca toate cararile pe care ne duce El se termina in slava si nemurire.

Este adevarat ca nu sunt carari usoare. S-ar putea ca ele sa fie acoperite cu spinii incercarilor, dar ne conduc la "cetatea care are temelii tari, al carei mester si ziditor este Dumnezeu."(Evrei 11 : 10)

"Toate cararile Domnului sunt indurare si credinciosie, pentru cei ce pazesc legamantul si poruncile Lui (Psalmul 25:10)

Sa ne punem toata increderea in Domnul. Stim ca, in bogatie sau necaz,  in boala sau sanatate, in popularitate sau dispret, scopul Sau se va inplini intotdeauna.

Acest scop va fi binele desavarsit pentru orice mostenitor al harului. Vom vedea ca este bine sa mergem pe culme cu Isus. 

Cand ploia si zapada ne bat in fata, dragostea Lui ne va face mai biecuvantati  decat cei care stau acasa in fata  focului lumii. In gura leilor sau in ghearele leopardului, te vom urma, Prea Iubintul nostru .Scump Isus, condu-ne, si noi vom alerga dupa Tine.{CHARLES H. SPUTGEON}

"PE CEL CE VINE LA MINE, NU-L VOI IZGONI AFARA."

"Adevarat ,adevarat va spun ,cine asculta cuvintele Mele,si crede in Cel ce M'a trimis, are viata vesnica

si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata."(Ioan 5:24)

Nu exista nicio limita pentru durata acestei promisiuni. Ea nu spune " nu voi izgoni un pacatos care vine pentru prima data", ci nu-l voi izgoni afara".

Cuvintele originale din greaca pot fi traduse astfel " nu, nu il voi izgoni " sau niciodata, niciodata nu il voi izgoni".

Aceasta inseamna ca Christos nu va izgoni un credincios care vine pentru prima data, si ca, asa  cum nu-l izgoneste pentru prima data nu-l va izgoni pana la urma. 

Crezi ca credinciosul mai pacatuieste dupa ce vine?  "Dar daca vineva a pacatuit avem la Tatal un Mijlocitor, pe Isus Christos, Cel Neprihanit" (1 Ioan 2:1)

Crezi ca credinciosul se poticneste?  "Le voi vindeca vatamarea adusa de neascultarea lor, li voi iubi cu adevarat! Caci mania Mea s-a abatut de la ei ! Osea 14:4)

Totusi credinciosul,  poate cadea in ispita ."Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastre; ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mijlocul sa iesiti din ea, ca s-o puteti rabda." (1Corinteni 10: 13)

Credincisul poate cadea in pacat, ca si David. Da, dar El il va curata cu isop, iar pacatosul va fi curat; El il va spala si va fi mai alb decat zapada. (Psalmul 51:7)

"Ii voi curati de toate nelegiuirile " (Ieremia33:8)

Odata in Christos, in El ramanem pe vecie. Si nimeni de iubirea Lui departe nu ne poate tine."Eu le dau viata vesnica "oilor Mele, spune El '"in veac nu vor pieri si nimeni nu le va smulge din mana Mea" (Ioan :10-28)

Ce spui de asta minte slaba si tremuranda?  Nu este o mare indurare sa stii ca, atunci cand vii la Chritos, nu vii la unul care te trateaza bine un timp si apoi te izgoneste, ci la Unul care te primeste si te face mireasa Lui, ca sa ramai asa pentru totdeauna?

Nu primi " un duh de robie, ca sa mai aveti frica", ci primeste un duh de infiere, care ne face sa strigam Ava, adica Tata" (Romani 8:15). O cat har este in aceste cuvinte: nu-l voi izgoni afara"! [CHARLES H. SPURGEOM]

DUMNEZEU ASCULTA RUGACIUNEA.

"Cereti ,si vi se va da; cautati si veti gasi; bateti, si vi se va deschide. Caci ori si cine cere, capata; cine cauta gaseste; si celui ce bate, i se deschide.(Matei 7:7-8)

"Caci Eu stiu gandurile, pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde. Voi Ma veti chema, si veti pleca ; Ma veti ruga, si va voi asculta.(Ieremia 29 :11-12 -12)

Odata, pe cand George Muller calatorea de la Quebec la Liverpool,  s-a rugat ca scaunul pe care-l comandase la New York sa soseasca inainte de plecarea vaporului.

Cu jumatate de ora inainte de plecarea vaporului, un functionar i-a comunicat ca scaunul nu a sosit si dupa toate probabilitatile nici nu va sosi in ziua respectiva.

Deoarece  Muller de obicei suferea mult din cauza raului de mare, el a fost sfatuit sa cumpere un alt scaun de la cel mai apropiat magazin.

Dar el nu sa lasat convins: "Mam rugat ca Tatal meu Ceresc sa-mi trimita acest scaun si am incredere ca El il va trimite. Si s-a urcat pe vapor, fiind incredintat ca nici de data acesta nu va ramane de rusine.

Cu cateva minute inainte de a pleca vaporului, in port a sosit  un automobil cu scaunul lui George Muller. Repede l-a urcat pe vapor, si este interesant faptul ca toate acestea le facea tocmai salariatul acela care il indemnase pe Muller sa-si cumpere alt scaun.

Dar Muller nu s-a mirat deloc de sosirea scaunului, ci imediat si-a scos palaria si a multumit lui Dumnezeu.

Acest om al lui Dumnezeu nu se mira deloc ca Tatal ascultase rugaciunea, ci din contra, gasea ca acest lucru este foarte natural.

Si nu crezi, cititorule, ca Dumnezeu in mod special a intarziat scaunul, ca prin aceasta sa dea o lectie edificatoare prietenilor lui George Muller?

Nimeni nu poate fi in adevarata comuniune cu Dumnezeu daca nu se roaga, daca nu stie sa se roage in asa fel, incat rugaciunile lui sa fie ascultate. {Timotei Pop}

PUTERE PENTRU FIECARE ZI

 "Domnul a zis lui Moise: Iata, voi face sa ploaie paine din ceruri. Poporul va iesi afara si va strange  cat ii  trebuie pentru fiecare zi .Exod 16:4)

"Voi sa mergeti dupa Domnul, Dumnezeuil vostru si de El sa va temeti; poruncile Lui sa le paziti;si de glasul  Lui sa ascultati; Lui sa-I slujiti si de El sa va alipiti. (Deuteronom 13:4)

Vizita medicului- sef la spital l-a determinat pe pacientul care avusese un grav accident sa intrebe: "Domnule doctor, cat timp voi ramane aici?".Zambind, medicul a raspuns: "decamdata  azi! 

Odinioara, in calatoria prin pustie, Dumnezeu i-a dat poporului Israel un raspuns asemanator: "Va strange cat ii trebuie in pentru fiecare zi". Mana a cazut zi de zi, suficienta pentru ziua respectiva.

Acelasi raspuns ni-l da Dumnezeu noua astazi. El nu ne da putere in avans pentru o saptamana sau pentru o luna, ci El ne-o da asa cum avem nevoie de ea zi de zi.

El ne da har luni pentru ziua de luni, iar marti pentru ziua de marti si asa mai departe. De ce ne ingrijoram cu privire la ce va fi maine?

Domnul Isus ne cere : Nu va ingrijorati pentru ziua de maine".  Harul lui Dumnezeu este suficient pentru fiecare zi!  Avem la dispozitia noastra ajutorul si conducerea Sa pentru ziua de azi,

Farurile unei masini lumineaza pe o strada intunecoasa doar un segment de drum. Mergand mai departe farurile lumineaza urmatoarea bucata de strada.

Asa ajungem la  tinta chiar si prin noapte, fara sa fi fost deloc in intuneric, pentru ca intreg drumul a fost luminos, cu toate intotdeauna a fost luminat doar o scurta portiune de drum. Asa ne conduce Dumnezeu: portiune cu portiune, zi de zi. 

Povara ,oricat de apasatoare ar fi,  o purtam pana la lasarea intunericului. Ne facem munca, oricat de grea ar fi, doat pentru astazi.

Prin puterea lui Dumnezeu putem sa inaintam, in credinta si in dragoste, pana cand soarele apune. Este suficienta putere asigurata pentru o zi. "Samanta buna}

CLADESTE PE ADEVARURILE VESNICE

 "Gustati si vedeti ce bun este Domnul! ferice de omul care se increde in El! (Psalmul 34:8) "Daca ati gustat in adevar ca bun este Domnul. Apropiati-va de El, piatra vie, lepadata de oameni, dar aleasa si scumpa inaintea lui Dumnezeu. (1Petru 2:3)

Daca" - atunci aceasta favoare nu este garantata orcarui membru al rasei umane. "Daca"- deci exista posibilitatea si probabilitatea ca unii sa nu fi gustat inca bunatatea Domnului.

"Daca " - deci nu este o binecuvantare generala, ci una speciala, si este necesar sa ne testam ca sa vedem daca am cunoscut harul Domnului.

Nu exista nici o favoare spirituala care sa nu fie acordata adevaratului cautator. Dar, daca aceasta este o chestiune care necesista rugaciune sincera, nimeni nu ar trebui sa fie multumit atat timp cat exista un "daca" ,

in privinta experientei sale de a "gusta intr-adevar ca bun este Domnul". Intrebarea aceasta se poate naste chiar in inima unui adevarat credincios, in cauza neincrederii in sine, dar continuarea unei asemenea indoieli este un mare rau.

Noi trebuie sa  luptam  sa ne prindem de mana Mantuitorului cu bratele credintei, si sa spunem: "Stiu in cine am crezut, si sunt incredintat ca El are putere sa pazeasca ce I-am incredintat pana in ziua aceea" (2 Timotei 1:12).

Nu te lasa batut,  credinciosule, pana cand nu te asiguri de interesul tau fata de Isus. Nu lasa nimic sa te multumeasca pana in momentul in care prin lucrarea Duhului Sfant in inima ta, ai siguranta ca esti un "copil al lui Dumnezeu"(Romani 8:16)

Oh, nu te poticni aici; nu lasa un " daca", sau un "poate", sau un "posibil" sa-ti multumeasca sufletul. Cladeste pe adevarurile vesnice, si cladeste cu ele. Aduna "indurarile Mele fata de David "Isaia 55::3) si strangele bine.

Arunca-ti ancora in ape adanci,si asigura-te ca sufletul tau este bine legat de ancora in ape adanci, si asigura-te ca sufletul tau este bine legat de ancora. 

Treci Iordanul neincrederii, si intra in Canaanul pacii, unde mai locuiesc canaanitii, dar unde pe pamant curge intruna"lapte si miere" Leviticul 20:24). {CHARLES H.SPURGEON}

SFANTA SCRIPTURA TREBUIE CERCETATA

 "Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine .Si nu vreti sa veniti la Mine, ca sa aveti viata! (Ioan 5:39- 40)

Cuvantul grecesc "cercetati" semnifica o cautare stricta, apropiata, harnica si curioasa, asa cum fac oamenii cand cauta aur, sau vanatorii adevarati cand urmaresc prada.

Nu trebuie sa ne multumim cu citirea superficiala a uni capitol ci, in lumina Duhului, sa cautam cu inflacarare intelesurile adanci ale Cuvantului.

Sfanta Scriptura trebuie cercetata - multe din invataturie ei pot fi aflate numai prin studiu atent. in ea exista lapte pentru copilasi, dar si hrana tare pentru oamenii puternici.

Invatatii au spus ca fiecare cuvant si fiecare verset din Scriptura se ascunde un munte de semnificatii. Tertulian exclama : iubesc plinatatea Scripturii! 

Nici un om care zgarie Cartea lui Dumnezeu la suprafata nu are castig; trebuie sa sapi si sa scormonesti pana ajungi la comoara ascunsa.

Usa Cuvantului se deschide numai cu cheia harniciei. Scripturile cer  cercetare. Sunt scrierile lui Dumnezeu, purtand timbrul si pecetea divina.

Cine indrazneste sa le trateze cu usurinta?  Cel care le dispretuieste il  dispretuieste pe Dumnezeu, care le-a scris. Dumnezeu nu vrea ca Bibliile noastre sa devina martori impotriva noastra in ziua judecarii.

Cuvantul lui Dumnezeu va rasplati cercetatorul. Dumnezeu nu ne cere sa mutam un munte de piatra ca sa gasim un bob de grau, fiindca Biblia este un lan bogat.

Nu trebuie decat sa deschidem usa hambarului  si vom avea parte de belsug. Scriptura pune stapanire pe cercetator .Ea este plina de suprize.

Sub calauzirea Duhului Sfant, ea stralucieste  cu toata splendoarea descoperii in fata ochilor care o cauta, ca un templu urias pavat cu aur si imbracat in rubine, smaralde si pietre scumpe.

Nimic nu se compara cu adevarul Scripturii.  in cele din urma, Scriptura il descopera pe Isus : "ele marturisesc despre Mine" (Ioan 5:39).

Niciun motiv nu poate fi mai puternic decat acesta:cel care il gaseste pe Isus,gaseste viata, cerul si toate lucrulie. Fericit este cel care, cercetand Scriptura, il descopera pe Mntuitorul.{CHARLES H.SPURGEON}

RASPLATA MILEI

 "Caci Dumnezeu nu este nedrept ca sa uite ostenala voastra si dragostea, pe care ati aratat-o pentru Numele Lui, voi care ati ajutorat si ajutati pe sfinti,"(Evrei 6:10)

      "Ferice de cei milostivi, caci ei vor avea parte de mila! (Matei 5:7)

Oamenii primesc inapoi in lume aceasta exact ceea ce dau. Daca credem ca lumea este aspra cu noi, se prea poate ca asprimea sa fie in noi insine si ca ceea ce auzim sa fie ecoul propiei noastre vorbiri, ceea ce simtim  sa fie contralovitura propiei noastre lovituri,

ceea ce  vedem sa fie reflectarea urateniei atitudenii si temperamentului nostru, ceea ce adunam in san sa fie recolta propiei noastre semanari. Daca suntem prefacuti cu cineva se prea poate ca intr-o zi cineva sa fie prefacuti fata de noi. 

Daca suntem nedrepti  fata de un altul, nu incape indoiala ca intr-o zi cineva se va comporta nedrept cu noi. Pe de alta parte, daca lumea ne pare plina de dragoste, este aproape sigur ca noi daruim lumii dragoste. Oamenii ne trateaza in general asa cum ii  tratam noi.

Omul generos gaseste oameni generosi. Omul simtitor la nevoile altora gaseste  intelegere fata de nevoile lui. Omul milos are parte de mila. Omul egoist intotdeauna se gandeste ca aceasta lume este foarte egoista.

Asadar, regula de aur se afla intr-un profund principiu al vietii:  "Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel"(Matei 7:12)  Ceea ce le vom face altora ne vor face si ei noua. Aceasta este principiul.

Daca vrem mila trebuie sa fim milosi; daca asteptam intelegere si ajutor, trebuie sa manifestam intelegere si sa oferim ajutor.

Trebuie doar sa ne punem in locul oamenilor si sa-i intrebam cum ar vrea sa fie tratati. De regula, oamenii nu daruiesc caldura pentru raceala, curtoazie pentru grosolanie, bunatate pentru rautate.

Principiul se aplica chiar si tratamentului divin fata de noi. In judecata lui Dumnezeu, primim conform faptelelor noastre. 

Cel care obtine iertare este cel care iarta pe altii. Cel care gaseste mila este cel care arata mila altora. Cel  pe care Cristos il va martarusi  inaintea  Tatalui Sau este cel care aici,  inaintea  oamenilor, L-a martarusit pe Cristos.

Deci , noi vom culege  pentru eternitate ceea ce am semanat si vom aduna ceea ce am imprastiat.{J.R.Miller}

ADAPA-TE DIN HARUL LUI DUMNEZEU - ACUM

"Dar Dumnezeu, care este bogat in indurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, macar ca eram morti in greselele noastre, ne-a adus la viata  impreuna cu Hristos (prin har sunteti mantuiti (Efeseni 2:4-5

"...va sfatuim sa faceti asa ca sa nu fi primit in zadar harul lui Dumnezeu."(2 Corinteni 6:1)

Harul pe care l-ai avut ieri nu iti va fi suficient si pentru astazi. Harul este bunavointa necesara a lui Dumnezeu, si poti avea intotdeauna siguranta ca te poti adapa din el oricand ai nevoie.

"...  in indelunga rabdare, in necazuri, in greutati, in strimtorari " - in aceste situatii ne este pusa la incercare rabdarea(6:4, NTR. Nu reusesti sa te bizui pe harul lui Dumnezeu in  astfel de situatii? Iti spui tu: " Ei bine, nu voi pune la socoteala situatia aceasta?

Ceea ce trebuie sa faci nu este sa te rogi si sa Ii ceri lui Dumnezeu sa te ajute, ci sa iti insusesti harul lui Dumnezeu acum. Noi avem tendinta sa facem din rugaciune pregatirea pentru slujirea noastra, insa ea nu reprezinta nicidata  aceasta in Biblie.

Rugaciunea este practica adaptarii din harul lui Dumnezeu. Sa nu spui: Voi indura situatia aceasta pana cand voi putea sa ma duc undeva ca sa ma rog. 

Roaga-te chiar acum - adapa-te  din harul lui Dumnezeu atunci cand te afli in nevoie. Rugaciunea este lucru cel mai normal si mai de folos; ea nu este un simplu act reflex al dedicari tale fata de Dumnezeu.

Noi invatam foarte anevoie sa ne adaptam din harul lui Dumnezeu prin rugaciune.

"...in batai, in temnite, in rascoale, in osteneli..." (6:5) - in toate aceste lucruri, arata in viata ta ca te adapi din harul lui Dumnezeu, lucru care iti va dovedi tie si altora ca esti un miracol al Sau. Adapa-te din harul Sau acum, numai tarziu.

Principalul cuvant din vocabularul spiritual este acum. Oriunde te vor duce imprejurarile vietii, continua sa te adapi din harul lui Dumnezeu in orice situatie te-ai afla.

Una dintre cele mai mari dovezi ale faptului ca te adapi din harul lui Dumnezeu este aceea ca poti sa fii totalmente umilit inaintea altora fara sa manifesti absolut nimic altceva decat harul Sau.

"...neavand nimic..." Niciodata sa nu pastrezi ceva pentru mai tarziu. Jertfeste-te cu totul, dand tot ce ai mai bun, si fii mereu sarac. Ni fi niciodata diplomat si grijuliu cu comoara pe care ti-o da Dumnezeu. "...si totusi stapanind toate lucrurile"- aceasta este o saracie triumfatoare (6:10){OSWALD GHAMBER)