" INTRA IN ODAITA TA, INCUIE-TI USA SI ROAGATE"

 "Indata, Isus a silit pe ucenicii Sai sa intre in corabie, si sa treaca inaintea Lui de cealalta partea spre Bestaida. In timpul acesta El avea sa dea drumul norodului. Dupace Si-a luat ramas bun dela norod, S,a dus in munte ,ca sa Se roage."(Marcu6:45-46)

Hristos Isus, in umanitatea Lui, simtea nevoia unei solitudini totale- nevoia de a fi complet singur, singur cu El Insusi. 

Fiecare dintre noi stie cat de epuizanta poate fi interactiunea neintrerupta cu altii si cum ne consuma ea energia. Ca om Domnul Isus stia aceasta si simtea nevoia sa fie singur ca sa-Si refaca puterea.

Solitudinea era de asemenea importata pentru El ca sa realizeze deplin inalta Lui chemare,slabiciunea Lui umana si dependenta Lui totala de Tatal Sau.

Ca si copii ai lui Dumnezeu, cu cata mai mult avem noi nevoie de momente de totala solitudine -momente in care sa ne ocupam cu realitatile spirituale ale vietii si sa fim singuri cu Dumnezeu Tatal.

Daca a fost vreodata cineva care  se putea lipsi de momentele speciale de solitudine si partasie. acesta era Domnul nostru. Si totusi nici El nu putea sa-Si mentina toata puterea si taria Lui pentru lucrarea Lui si partasiea Lui cu Tatal fara momentul Lui de liniste.

Dumnezeu doreste  ca fiecare slujitor al Sau sa inteleaga si sa-si insuseasca aceasta practica binecuvantata, ca biserica Lui sa stie cum sa-si invete copiii sa recunoasca acest inalt si sfant privilegiu, si ca fiecare credincios sa realizeze importanta de a avea un timp petrecut numai cu Dumnezeu singur.

O,gandul de a-L avea pe Dumnezeu in totul numai pentru mine si sa stiu ca Dumnezeu ma are in totul numai pentru El !Andrew Murray

Lamartine, primul dintre poietii francezi romantici si un scriitor  al secolului  al XIX-lea, intr-una  din cartile sale a scris despre mama lui care avea un loc retras in gradina unde petrecea o ora in fiecare zi.

El povestea ca nimeni n-a visat vreodata sa-i tulbure linistea nici macar o clipa din ora aceea .Pentru ea, acolo era gradina  sfanta a Domnului.

Domnul Isus a spus: Intra in odaita ta, incuie-ti usa  si roagate Matei 6:6),pentru ca numai intr-o solitudine  linistita putem prinde adevarurile profunde si misterioase care curg din esenta lucrurilor pe care Dumnezeu le ingaduie sa intre in viata noastra.{IZVOARE IN DESERT}

ASCULTA CUVANTUL LUI DUMNEZEU

 "Cine  dintre voi se teme de Domnul, sa asculte glasul Robului Sau ! Cine umbla in intuneric si n -are lumina, sa se increada in Numele Domnului si sa se bizuie pe Dumnezeul  lui.! (Isaia 50:10)

Ce trebuie sa faca un credincios in vremuri de intuneric- un intuneric de nedumeriri si confuzie - un intuneric nu al inimii, ci al mintii? Aceste vremuri de intuneric vin la un ucenic credincios care umbla supus in voia lui Dumnezeu.

Ele vin ca niste perioade in care el nu stie ce sa faca sau pe ce drum sa apuce. Cerul lui este acoperit cu nori, si lumina clara a cerului nu mai straluceste pe cararea lui, asa incat el se simte ca si cum ar bajbai dupa drumul lui prin intuneric complet.

Dragul meu credincios, te descrie acesta pe tine? Ce ar trebui sa faci in vremuri de intuneric? Asculta cuvantul lui Dumnezeu: "Cine umbla in intuneric... sa se increada in Numele Domnului si sa se bizuie pe Dumnezeul lui!

De fapt, primul lucru pe care trebuie sa-l  faca e nimic. Aceasta este un lucru dificil de facut pentru natura noastra umana umila. Este o zicatoare: "Cand esti zapacit, nu te grabi". Cu alte cuvinte, Cand esti confuz si nu sti ce sa faci,nu fa nimic." 

Cand te gasesti intr-o ceata spirituala, nu alerga inainte, ci incetineste pasul vietii tale. Si daca este necesar tine corabia vietii tale ancorata sau legata la doc.

Este bine sa te increzi pur  si simplu in Dumnezeu, pentru ca atunci cand ne incredem, El poate lucra. Ingrijorarea, insa, Il impiedica sa faca ceva pentru noi.

Daca intunericul care ne acopera produce spaima in inimile noastre si alergam incoace si -ncolo ,cautand in van sa gasim o cale de iesire din incercarea intunecata in care ne-a asezat providenta lui Dumnezeu, atunci Domnul nu poate lucra pentru noi.

Numai pacea lui Dumnezeu va linisti mintile noastre si va da odihna inimilor noastre. Trebuie sa punem mana noastra in a Lui ca un copil mic si sa-L lasam sa ne conduca in lumina stralucitoare a soarele iubirii Sale. 

El cunoaste calea de iesire din padurea deasa si intunecoasa, asa ca ne putem urca in bratele Lui, increzandu-ne in El ca ne va salva, aratandu-ne cel mai scurt drum.{IZVOARE IN DESERT}

"NU VA INGRIJORATI DE NIMIC."

 "Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru, aduceti cererile voastr la cunostinta lui Dumnezeu,prin rugaciuni si cereri ,cu multumiri. Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inima si gandurile in Hristos Isus.(Filipeni 4;6-7)

Destul de multi crestini traiesc intr-o stare teribila de ingrijorare, fiind mereu nelinistiti de problemele vietii.

Secretul trairii intr-o pace perfecta in mijlocul ritmului febril al vietii zilnice este un secret ce merita din plin sa fie cunoscut.Ce bine a facut vreodata ingrijorarea? 

N-a facut niciodata pe nimeni mai puternic, n-a ajutat pe nimeni sa faca voia lui Dumnezeu, nici n-a oferit nimanui o cale de sacapare din nelinistea si confuzia lui. Ingrijorarea doar distruge eficacitatea unei vieti care altfel ar putea fi folositoare si frumoasa.

A fi nelinistit si plini de griji si ingrijorari este absolut interzis de Domnul nostru,care a spus: Nu va ingrijorati dar, zicand " Ce vom manca? " sau: "Ce vom bea?" sau " Cu ce ne vom imbraca?"(Matei 6:31)

El nu vrea sa spuna ca nu trebuie sa fim prevazatori sau ca viata noastra nu trebuie sa aiba un plan sau model al ei. El vrea sa spuna pur si simplu ca nu trebuie sa ne ingrijoram de aceste lucruri.

Oamenii vor cunoaste ca traiest intr-o stare constanta de ingrijorare dupa adanciturile de pe fata ta, dupa tonul vocii tale, dupa atitudinea ta negativa, si dupa lipsa de bucurie din duhul tau.

Deci umbla pe inaltimile unei vieti abandonate in mana lui Dumnezeu, si prin perspectiva ta se va schimba pana-ntr-atat incat vei privi in jos pe norii de sub picioarele tale.

Este un semn de slabiciune sa te ingrijorezi si sa te framanti mereu, indoindu-te de toate si neavand incredere in nimeni.Se poate castiga ceva prin asta?

Nu ne facem noi doar incapabili de actiune, si ne detasam mintea de abilitatea de a lua decizii intelepte? Pur si simplu ne cufundam in luptele noastre cand am putea pluti peste ele prin credinta.

O, pentru harul de a fi linistiti! O,  "Opriti-va ,si sa stiti ca Eu {Yehova} sunt Dumnezeu" (Psalmul 46:10) Sfantul lui Israel " (Psalmul 89:18) Ii va apara si-i va elibera pe ai Sai. 

Putem fi siguri ca fiecare cuvant al Sau va ramanea in picioare pentru totdeauna, chiar daca muntii s-ar prabusi in mare. El merita increderea noastra totala. 

Deci vino, suflete al meu , intoarce-te la locul tau de odihna, si odihneste-te in dulcea imbratisare a Domnului Isus .Pacea va umple adancului sufletului tau. Cand esti linistit!{IZVOARE IN DESERT}

PAINEA VIETII

 

 " caci Painea lui Dumnezeu este aceea care Se coboara din cer si da lumii viata" ...Isus l-ea zis:Eu sunt painea vietii.Cine vine la Mine nu va flamanzi niciodata;si cine crede in Mine nu va inseta niciodata...Tot ce-Mi  da Tatal va ajunge la Mine;si pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afara. (Ioan 6:33,35,37)

Cum este Cristos paine? Noi nu intelegem ca painea obisnuita implineste nevoile fizice. Ce anume corespunde, in sufletul nostru aceste nevoi? Cea mai intensa nevoie a sufletului este dupa iertare. 

Toti oameni pacatuiesc, insa pacatul nu satisface pe nimeni. Nici lumea nu are putere sa dea pacea unei constiinte tulburate. Noi nu ne putem ierta pe noi insine si nici un om nu ne poate acorda iertarea cu adevarat.

 In ce fel este Cristos paine, facand referire la aceasta foame? El a fost Mielul lui Dumnezeu care a luat pacatul lumii; si, pentru ca ne-a purtat pacatele, este in stare sa ne ierte. 

Stim ca, pe pamant, cei vinovati se plecau la Picioarele Sale cand Il vedeau si, ridicandu-si ochii spre El, auzeau cuvintul  care le daruia pacea.

O alta tanjire este dupa sfintire .Lumea nu are abilitatea de a face ca sufletele omenesti sa  le fie restaurata frumusete morala.

Oamenii pot restaura picturi; cladirile canva cuprinse de flacari pot fi ridicate din nou, intr-o forma mai eleganta decat cea originala.

Insa nicio mana nu poate inlocui slava unui suflet ruinat.Totusi ,aceasta tanjire este satisfacuta de Cristos, care intra prin Duhul Sfant, in inima   fiecaruia care crede si rezideste frumusetea sfanta pe care a distrus-o pacatul. 

O alta dorinta a sufletului dupa viata, viata spirituala aici si apoi viata vesnica.Si in acest caz,pamantul nu are paine pentru a astampara foamea. Cautarile dupa speranta sunt printre cele mai jalnice experiente ale acestei lumi.

Insa cei care-L primesc pe Cristos au viata vesnica.El a deschis larg portile spre slava de dincolo. El a spus: " Oricine traieste si crede in Mine nu va muri niciodata." 

El este nadejdea slavei  pentru orice om care-L primeste.Un martir a spus , in timp ce era condus spre executie: "Mai am doar doua obstacole de trecut ca sa ajung la casa Tatalui meu-unul,treptele spre esafod; celalalt, scara coborata din cer." {J.R.Miller}

"FERICE DE TOTI CEI CE NADAJDUIESC IN EL"

 "Doamne,ai mila de noi! Noi nadajduim in Tine. Fii ajutorul nostru in fiecare dimineata si izbavirea noastra la vreme de nevoie.(Isaia 33:2)  

" Ascultati-Ma...voi pe care v-am luat in spinare dela obarsia voastra, pe care v'am purtat pe umar de la nasterea voastra; pana la batranetea voastra Eu voi fi Acelasi, pana la caruntetile voastre va voi sprijini. V-am purtat si tot vreu sa va mai port,sa va sprijinesc si sa va mantuiesc."(Isaia 46:3-4)

 "Totusi Domnul asteapta sa Se milostiveasca de voi... Ferice de toti cei ce nadajduiesc in El! (Isaia 30:18)

Noi trebuie nu numai sa intelegem importanta asteptarii Dumnezeului nostru, ci totodata sa realizam ceva si mai minunat - Domnul ne asteapta. Si chiar gandul ca El ne asteapta ne va da o motivatie si o inspiratie innoita de a-L astepta. 

Ne va da de asemenea o incredere inexprimabila ca asteptarea noastra nu va fi niciodata in zadar. De aceea , inspiritul asteptarii lui Dumnezeu , sa cautam chiar acum sa descoperim exact ce inseamna.

Domnul are un scop glorios si inimaginabil pentru fiecare copil al Sau. "Daca este asa", intrebi tu, "de ce continua El sa astepte tot mai mult ca sa ofere harul Sau si sa-mi dea ajutorul pe care Il caut, dupa ce am venit si L-am asteptat?

El face asa pentru ca este un gradinar intelept care  "asteapta roada scumpa a pamantului, si o asteapta cu rabdare, pana primeste ploaie timpurie si tarzie"(Iacov 5:7)

Dumnezeu stie ca nu poate strange roadele pana nu se coc,si stie precis cand suntem gata din punct de vedere spiritual sa primim binecuvantari pentru folosul nostru si pentru gloria Lui.

Si asteptarea in stralucirea soarelui dragostei Lui este ceea ce va coace sufletul nostru pentru binecuvatarile Lui. De asemenea, asteptarea sub norii incercarilor este la fel de importanta, pentru ca ei vor produce in cele din urma ploi imbelsugate de binecuvantari.

Fii sigur ca daca Dumnezeu asteapta mai mult decat noi, este pur si simplu ca sa faca binecuvantarile de doua ori mai pretioase. Adu-ti aminte ca El a asteptat patru mii de ani, "dar cand a venit inplinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau" (Galateni .4:4)

Timpul nostru este in mainile Lui, si El face dreptate repede celor pe care i-a ales venind iute in ajutorul nostru fara sa intarzie nici macar o ora.{Andrei Murray}

BUCURIE IN NECAZ

 "Sa ne uitam tinta la Capetenia si desavarsirea credintei noastre,adica la Isus care pentru bucuria care-I era pusa inainte,a suferit crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta  scaunului de domnie al lui Dumnezeu.(Evrei 12:2) "Dupa ce a cantat cantarea de lauda, a iesit pe Muntele Maslinilor ."Matei 26:30)

Aceasta este singura marturie despre Domnul nostru Cantand cand a fost pe pamant. Este, in mod special, demn de mentionat faptul ca El a cantat o cantare impreuna cu ucenicii Sai, tocmai in timp ce S-a pornit pe drum catre Ghetsimani.

Nu ni s-ar fi parut atat de ciudat daca ar fi cantat cand a fost pe Muntele Transfigurarii sau in ziua cand a intrat in Ierusalim, in mijlocul osanalelor oamenilor, sau cu alte ocazii de mare bucurie si triumf.

Dar este foarte sugestiv faptul ca singura data cand Il auzim cantand este in cea mai intunecoasa noapte a vietii Sale.

Aceasta ne vorbeste de profunda bucurie care era in inima Domnului Hristos, sub toate durerile si necazurile Lui. Cunoastem agonia in ale carei umbre intunecate era pe cale de a pasi.

A vazut si crucea, care se afla dincolo de Ghetsimani . Totusi, S-a indreptat spre intuneric cu cantari de lauda pe buze. Exista un verset in Scriptura care spune ca " pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea."

Aceasta a fost bucuria care a izbucni aici intr-o cantare de lauda. Era bucuria de a face voia lui Tatalui si de a salva sufletele pierdute. Astfel aruncam aici o alta privire in marea inima iubitoare a Domnului Cristos.

De asemenea, invatam o lectie pentru noi insine. Ar trebui sa mergem inainte cu bucurie, pentru a intampina necazul si sacrificiul, cand implinim voia Tatalui.

Ar trebui sa invatam sa cantam cand intram in vaile umbrite ale vietii. Este un lucru mare sa fim in stare sa cantam in timp ce lucram si sa cantam in timp ce suferim.

Secretul Domnului Cristos de aici era faptul ca El a privit dincolo de gradina si de cruce; a vazut rasplata, slava si rascumpararea infaptuita.

Daca privim doar la necazul dinaintea noastra, nu putem canta; insa daca privim la bucuria victoriei, la binecuvantarea rasplatii si la roadele coapte care vor rezulta din suferinta, putem si noi in canta timp ce intram in cea mai dureroasa incercare.{J.R. MILLER)

" SI CEL NEPRIHANIT VA TRAI PRIN CREDINTA"

"Iar a Aceluia, care poate sa pazeasca de orice cadere, si sa va faca  sa va infatisiati fara prihana si plin de bucurie inaintea slavei Sale, singurul Dumnezeu, Mantuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, sa fie slava, maratie, putere si stapanire, mai inainte de toti vecii, si acum si in veci Amin.(Iuda)1:24-25) "Si cel neprihanit va trai prin credinta."(Evrei 10:38)

 Deseori sentimentele si emotiile noastre sunt considerate in mod gresit inlocuitoare ale credintei.Emotiile placute si experientele profunde, care ne dau satisfactie fac parte din viata crestina dar nu prezinta esenta ei.

Incercari , conflicte, batalii si testari apar de-a lungul drumului si nu trebuie considerate ghinioane, ci mai de graba ca facand parte din disciplina noastra necesara.

In toate aceste experiente variate, trebuie sa ne bizuim pe faptul ca Hristos locuieste in inimile noastre, fara sa  dam atentie sentimentelor  noastre, in timp ce umblam ascultatori inaintea Lui. Si aici este punctul in care multi crestini au probleme. Ei incearca sa umble mai mult prin sentimente decat prin credinta.

O credincioasa marturisea odata ca avea impresia ca Dumnezeu s-a departat complet de ea. Indurarea Lui parea ca s-a sfarsit. Singuratatea ei a durat sase saptamani, pana cand  Iubitul ceresc pare sa-i fi spus:"M-ai cautat in lumea de afara a sentimentelor, insa Eu in tot acest timp, te-am  asteptat inauntru tau. Acum vino si intanleste-te cu Mine in camaruta duhului tau, caci Eu sunt acolo."

Asigura-te ca poti sa faci deosebire intre faptul prezentei lui Dumnezeu si simtirea acestui fapt. Este practic, un lucru minunat cand sufletul nostru se simte singur si parasit, in timp ce credinta noastra poate spune:

"Nu te vad, Doamne, nici nu-Ti simt prezenta, dar stiu sigur ca, in indurarea Ta, Tu esti aici -exact acolo unde sunt eu si la curent cu circumstantele prin care trec" Repeta-ti in gand tot mereu aceste cuvinte: Doamne,Tu esti aici. Si desi rugul dinaintea mea pare sa arda, el arde.

Am sa-mi scot incaltamintea din picioare "caci locul pe care [calc] este un pamant sfant"(Exod3:5) London Christian. 

Ai increde in Cuvantul lui Dumnezeu si-n puterea Lui mai mult decat in sentimentele si experientele tale.Adu-ti aminte ca Stanca ta este Hristos, si ca marea este cea care are fluxsuri si refluxuri nu El .  Samuiel Rutherford

Atinteste-ti mereu privirea asupra infintei maretii a lucrarii  desavarsite a Domnului Hristos si asupra neprihanirii Lui. Uita-te la Domnul Isus si crede - uita-te la Domnul Isus si traieste! 

De fapt , in timp ce-L urmarasti cu privirea, desfa panzele corabiei tale si infrunta curajos furtunile furioase de pe marea vietii. Nu-ti arata neincrederea, stand sub protectia portului linistit sau dormind confortabil in timpul vietii tale usuratice.

Nu permite vietii si sentimentelor tale sa fie aruncate inainte si-napoi una impotriva alteia ca barcile legate in port. Viata crestina nu este o viata languroasa, clocind pe sentimentele noastre si purtand incet corabia credintei noastre prin ape nu prea adanci. 

Si nici una care-si  taraste ancora sperantei  prin noroiul depus, ca si cum ne-ar fi frica sa nu cumva sa intanlim o briza sanatoasa a marii.

Avanta-te! Intinde-ti velele spre furtuna si increde-te in El, care stapaneste peste marile furioase. O pasere viu colorata este in cea mai mare siguranta cand zboara. Daca isi are cuibul prea aproape de pamant sau zboara prea jos, se expune plasei sau capcanei vanatorului. 

In acelas fel, daca ne ghemuim in locurile joase ale emotiilor si sentimentelor, ne vom trezi prinsi in o mie de lanturi ale indoielii ale dispararii, ale ispitei si ale necredintei. Cand nu pot sa simt credinta asigurarii, traiesc bazandu-ma pe credinciosia lui Dumnezeu.Matthew Henry {ISVOARE IN DESERT

"PE CEL CE VINE LA MINE, NU-L VOI IZGONI AFARA"

                              "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna.Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine,caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre.Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea este usoara.(Matei 11:28-29,30)

                   "Pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afara (Ioan 6:37

Nu exista nici o limita pentru durata acestei promisiuni. Ea nu spune "nu voi izgoni un pacatos care vine prima data", ci "nu-l voi izgoni afara". Cuvintele originale din greaca pot fi traduse astfel "nu,nu il voi izgoni "sau niciodata, niciodata nu-l voi izgoni".

Aceasta inseamna ca Christos nu va izgoni un credincios care vine pentru prima data, si ca asa cum nu il izgoneste prima data nu-l va izgoni pana la urma.

Crezi ca credinciosul mai pacatuieste dupa ce vine? "dar daca cineva a pacatuit,avem la Tatal un Mijlocitor; pe Isus Christos Cel Neprihanit" (1 Ioan 2:1). Crezi ca credinciosul se poticneste? 

"Le voi vindeca vatamarea adusa de neascultarea lor,ii voi iubi cu adevarat! Caci mania Mea s-a abatut de la ei!" (Osea 14-4)

Totusi, credinciosul poate cadea in ispita. "Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastr; ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mjlocul sa iesiti din ea,ca s-o puteti rabda"(1 Corinteni 10:13).

Credinciosul poate cadea in pacat ca si David. Da, dar Il va curati cu isop, iar pacatosul va fi curat; El il va spala si va fi mai alb decat zapada (Psalmul 51:7)"Il voi curati de toate nelegiuirile." (Ieremia 33 :8)

"Odata in Christos, in El ramanem pe vecie. Si nimeni de iubirea Lui departe nu ne tine "

"Eu le dau viata vesnica" oilor Mele  spune El, "in veac nu vor pieri si nimeni nu le va smulge din mana Mea"(Ioan 10;28)

Ce spui de asta minte slaba si tremuranda? Nu este o mare indurare sa stii ca, atunci cand vii la Christos, nu vii la unul care te trateaza bine un timp si apoi te izgoneste, ci la Unul care te primeste si te face mireasa Lui, ca sa ramai asa pentru totdeauna?

Nu primi "un duh de robie, ca sa mai aveti frica", Ci primeste "un duh de infiere, care ne face sa strigam Ava, adica Tata " (Romani 8:15) . O, cat har este in aceste cuvinte: nu-l voi izgoni afara"!{CHARLES H. SPURGEON}