MAI MULT DECAT O SCHIMBARE DE AN?

"Dar Dumnezeu Isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pactosi, Hristos a murit pentru noi.(Romani 5:8)

A mai trecut un an, spun oamenii. Ce a trecut, a trecut! Asa rad multi in noaptea de Revelion si incep anul fara sa gandeasca mult la noul an. Ce este de fapt o schimbare de an? Poate o sarbatoare mare, dar dupa aceea se pleaca iarasi in acelasi ritm mai departe.

Cel mai bine este sa uitam ce a trecut si sa incercam sa obtinem  totul din ce vine, spun unii . A trecut pentru totdeauna timpul anului ce il incheiem? Anul scurs ramane timpul nostru. Tot ce am facut in acest timp ramane notat pe contul nostru.

Sunt gandurile, cuvintele si faptele noastre; contul nostru cuprinde ce am facut si ce am lasat nefacut si pentru aceasta fiecare trebuie sa dea socoteala. Inaintea cui? Inaintea lui Dumnezeu, Creatorul si Sustinatorul nostru. Odata totul va iesi la lumina. Ce seamana omul,aceea va si secera.

Cu privire la acest pamant, noi traim intr-un circuit continuu de primavara, vara, toamna si iarna. Dar sa privim la viata noastra in lumina vesniciei! Atunci, Biblia nu vorbeste despre un circuit, ci despre o tinta. Cuvantul lui Dumnezeu arata o zi mare a recoltei.

La trecerea de la un an vechi la unul nou ar trebui sa fim constienti ca ne-am apropiat de aceasta tinta cu o bucata buna de drum.

Nu este de mirare cand pentru unii oameni la schimbarea anilor teama ascunsa de aceasta zi le devine de nesuportat. Oare isi va aminti Dumnezeu intr-adevar tot ce noi de mult am uitat?  Da , El ne ia in serios, mult mai in serios decat ne luam noi cand suntem de parere ca totul nu ar fi asa de rau.

Dar exista - multumiri  fie aduse lui Dumnezeu! - o cale pentru a intampina aceasta zi a judecatii fara bataie de cap. Pentru ca Dumnezeu stie ca noi oamenii suntem foarte rai, El a facut ceva pentru noi:

El L-a dat pe unicul Sau Fiu, Isus Hristos. El S-a nascut in Betleem . Apoi L-a dat la cruce de pe Golgota, unde El a fost pedepsit de Dumnezeu pentru ceea ce eram noi datori lui Dumnezeu si unde a murit pentru noi.

De noi oamenii depinde sa recunoastem cu sinceritate inaintea lui Dumnezeu pacatele noastre si sa acceptam prin credinta oferta Lui de mantuire si pe Mantuitorul.

Din acea clipa cand cineva a facut acest pas al credintei, nu va mai trebui sa se teama de ziua judecatii. El sta de acum de partea lui Dumnezeu. El este copilul Sau si nu mai merge la judecata, pentru  ca Domnul Isus a facut totul pentru el.

Dumnezeu este pentru noi." el care n-a crutat nici chiar pe Fiul Sau , ci L-a dat pentru noi toti , cum nu ne va da fara plata, impreuna cu El, toate lucrurile?"

Ce veste buna la cumpana dintre ani si anul nou!{Samanta buna}

USA DOMNULUI DESCHISA

"Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc in loc, facea bine si vindeca pe toti. (Faptele Apostolilor 10:38)

Cercetand viata Domnului si Mantuitorului nostru, asa cum o prezinta Scriptura, aflam ca El nu a murmurat niciodata din pricina solicitarilor permanente ale oamenilor aflati in  nevoi.

Domnul Isus umbla din loc in loc ducand cu El mireasma maratiei dragostei dumnezeiesti si astfel facea mult bine oamenilor aflati in diferitele nevoi.

Mancarea si bautura Sa era sa faca voia Celui care L-a trimis si sa-Si sfarseasca lucrarea pentru care a venit pe pamant. Niciodata nu Si-a folosit puterea divina si intelepciunea pentru El, ci doar in folosul celorlalti, umbland pe calea ca singurul Om desavarsit.

In toate conflictele omenesti,Domnul a folosit doar mijlocul pus de Dumnezeu la dispozitia omului pentru a iesi biruitor:Cuvantului lui Dumnezeu.

Usa Domnului a fost si inca mai este deschisa, astfel ca toti sunt bineveniti, chiar si cei mai vinovati si cei mai josnici pacatosi.Ca un dar gratuit al harului Sau divin,toti pot avea parte de iertare si pace, de vindecare a sufletului, de dreptate si de viata vesnica, de cer si de gloria vesnica.

Cititorule, Mantuitorul vrea sa-ti faca cel mai mare bine,vrea sa devina viata ta!  Nu este vorba de un set de reguli,ci de decizia ta, liber consimtita, de a-Lprimi pe Isus Hristos ca Mantuitor si Domn al vietii tale si de a te increde in El pentru toate problemele tale.

Primeste mesajul harului si dragostei dumnezeiesti a Mantuitorului si vei deveni un om fericit pentru viata de pe pamant,dar si pentru vesnicie!   {Samanta Buna}

"Veniti la Mine ,toti cei truditi si impovarati , si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra , si invatati de la Mine,caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea este usoara. (Matei 11:28-29,30)

NASTEREA DOMNULUI

"Caci un Copil ni s-a nascut,un Fiu ni s-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Il vor numi : "Minunat ,
Sfetnic,Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii."(Isaia 9:6)

Este Ajunul Craciunului ! E vremea sarbatorilor, a cermoniilor si a cadourilor; si este bine, dar adevarata povestire transcende aceste lucruri.Pentru a intelege cat mai mult din ea,sa privim la urmatoarele:

a) Pastorii; cei care aveau grija de oi aveau un statut atat de neansemnat in Palestina Primului secol. Nu erau considerati nici macar demni de incredere pentru a fi martori intr-un proces la tribunal si totusi Dumnezeu i-a ales sa anunte venirea Fiului Sau, iar in schimb ei s-au dus ca sa vesteasca ace-sta lumii!

Luca scrie: "Dupa ce L-au vazut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc"(Luca 2:17) .Iata raspunsul la intrebarea ta: "Poate Dumnezeu sa foloseasca pe cineva ca mine?"  Nu trebuie sa fii licentiat in teologie sau sa fii cizelat si elocvent.

Trebuie doar sa le spui oamenilor ce ai vazut,ce ai auzit si ce schimbare a facut Hristos in viata ta. Propovaduieste Cuvantul, iar Dumnezeu va face restul!

b) Cei care au auzit despre aceste lucruri ;"Toti cei ce i-au auzit s-au mirat"Luca 2:18).Harul lui Dumnezeu inca mai uimeste pe oameni; "Dumnezeu era in Hristos ,impacand lumea cu Sine netindu-le in socoteala pacatele lor,si ne-a incredintat noua propovadurea acestei impacari"(2 Corinteni 5:19)

Observa cuvantul "impacare". Datoria pacatului tau este anulata,conturile tale sunt reglate; poti avea o relatie cu Dumnezeu daca te increzi in Hristos .Uimitor!

c)Maria:Luca scrie : Maria pastra toate cuvintele acelea,si se gandea la ele in inima ei"(Luca2:19) Ea dorea sa inteleaga ce se intampla si ce legatura avea cu ea. Si tu sa faci la fel.Nu te mai limita la urarea "Craciun fericit" si ia-ti timp pentru a pretui ceea ce este important si ceea ce inseamna El pentru tine.

Dumnezeu s-a facut om, pentru ca noi care suntem fii ai oamenilor sa putem deveni fii de Dumnezeu. Uimitor!{Bob GASS}

IARTA SI UITA

"Ingaduiti-va unii pe altii, si, daca unul are pricina sa se planga de altul, iertati-va unul pe altul .Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi.(Coloseni3:13)

Noi vorbim despre ranchiuna ca si cum am vorbi despre bebelusi. Poti avea raca, o poti cara dupa tine, o poti suporta sau o poti ingriji.

Problema este ca atunci cand te ingrijesti de ceva,alimentezi acel lucru,il faci sa creasca si curand a crescut de tot. Duci tu o amaraciune cu tine? De ce? Nu are sens. De ce sa iei cu tine ceva ce te impovareaza si sa-l porti peste tot in fiecare zi?

"Dar lumea ma raneste",spui tu. Da, dar prin faptul ca iei cu tine ura tu ii lasi sa te raneasca in continuare.Nu fa asa ceva !Stim ca trebuie sa-i iertam pe oameni,dar uneori pare sa insemne ca renuntam la ceva.

Una din povestirile lui Lincon era despre un om bonlav aflat pe patul de suferinta si caruia doctorul i-a spus ca nu mai are mult de trait. El a rostit numele unui vechi prieten,pe nume Braun,cu care se certase amarnic.

Nu-si vorbeau de ani de zile. Omul crezand ca urma sa moara incurand si ca in fata mortii diferentile pareau atat de neinsemnate s-a gandit sa se impace.Scena a miscat pana la lacrami lumea din incapere.

Braun a apucat mainile muribundului, l-a imbratisat si a dat sa iasa din camera, zdrobit. Deodata, omul de pe patul de suferinta,dupa ce s-a mai gandit o data, s-a ridicat intru-un cot si a rostit ultimile cuvinte:

"Dar vezi tu , Braun, daca ma fac bine, vechea dusmanie este inca in picioare."Aceasta povestire ne face sa zambim si sa gandim: "Ce nebunie!" Dar daca ai si tu o dusmanie fata de cineva, esti tu diferit in vreun fel?{Bob GASS}

OCROTIRE

"Iubiti  dar pe Domnul,toti cei iubit de El. Caci Domnul pazeste pe cei credinciosi."(Psalmul 31:23)
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ,ca a dat pe singurul Lui Fiu,pentru ca oricine crede in El sa nu piara, si sa aiba viata vecinica.(Ioan 3:16)

Despre cantaretul american de muzica crestina, Ira Sankey s-a spus ca fiecare ton atingea multimile pana la lacrami. Avea o voce blanda, dar totusi patrunzatoare. In anul 1875, in ajunul Craciunului, calatorea pe un vapor, iar pasagerii l-au rugat sa cante ceva.

Dupa cateva clipe de tacere, in care Sankey s-a rugat, a simtit ca trebuie sa cante "Cantecul Pastorului", desi era o seara in care se colinda.

La sfarsitul cantecului a venit la el un barbat cu o fata aspra si l-a intrebat daca a servit in Union Army in timpul Razboiului Civil American. Sankey a raspuns ca s-a inrolat in armata in primavara anului 1860. Omul l-a intrebat apoi daca isi aminteste sa fi fost de garda intr-o noapte cu luna plina din anul 1862. "Da, am fost" a raspuns Sankey suprins.

Strainul a marturisit ca el era in serviciul Fortelor Confederatiei si era gata sa traga in Sankey, cand acesta tocmai a inceput sa cante. Muzica si mai ales cuvintele au avut asupra sa o mare influienta .S-a gandit sa-l lase sa-si termine cantecul si apoi sa-l impuste pe Sankey.

Strainul a marturisit ca acel cantec de atunci era acelasi cu cel cantat acum pe vapor."Am auzit fiecare cuvant: "Suntem ai Tai, Fii Prietenul nostru, fii Pazitorul nostru!"

Aceleasi cuvinte i-au amintit strainului de mama sa evlavioasa. Ea i-a cantat cantecul in copilarie. Mama lui murise cand era el inca tanar. S-a gandit ca daca Dumnezeu a facut o astfel de lucrare in inima cantaretului, cu siguranta este Atotputernic si astfel a renuntat la gandul de a-l impusca pe Sankey.

La sfarsit ,strainul cu fata aspra l-a rugat pe cantaret sa-l ajute sa gaseasca pace pentru sufletul sau pacatos si zbuciumat.

Iata ce mareti este Dumnezeul nostru ! El  ocroteste pe cel ce se incredinteaza ocrotirii Sale.Ce minunat ca Dumnezeu ,in dragostea Sa, l-a urmarit pe acel barbat pana cand a ajuns sa cunoasca mantuirea sufletului.

In aceste zile, in care poporul nostru are obiceiul sa colinde, nu ati vrea sa ascultati si sa primiti mesajul de pace,de fericire, de odihna a sufletelor, de viata vesnica, pe care l-a adus Mantuitorul prin venirea Sa pe pamant?{Samanta buna}

O PERSOANA DUMNEZEIASCA SI OM DESAVARSIT

"Cel ce M'a trimes ,este cu mine ;Tatal nu M-a lasat singur, pentruca totdeauna fac ce-I este placut."
 (Ioan 8:29)

Privind in urma la calea minunata pe care a strabatut-o El prin aceasta lume, Il vedem pe Domnul Isus,  un Om printre oameni, Cel in care Dumnezeu Si-a gasit toata placerea. Il auzim spunand: Eu fac intotdeauna cele placute Lui" (Ioan 8:29)

Intr-o lume de oameni pacatosi, cine altul in afara de El, Care este in acelas timp o Persoana Dumnezeiasca si Om desavarsit, ar fi putut sa rosteasca aceste cuvinte? Altii ar putea sa spuna:
"Dorim sa facem lucrurile care-I fac placere lui Dumnezeu,"dar numai Fiul a putut spune:"Eu fac intotdeauna cele placute Lui.

Cel care afirma acesta nu poate fi decat Fiul lui Dumnezeu; oricare altul care ar spune aceste cuvinte ar fi un impostor .  Iudeii au inteles aceasta foarte clar, dar, refuzand sa recunoasca faptul ca este o Persoana Divina,au fost nevoiti sa-L socoteasca un impostor, caci au afirmat: "Are demon";si apoi a luat pietre ca sa-L omoare.

Totusi ,credinta isi gaseste desfatarea in a-I recunoaste slava si a vedea in El" Cuvantul care S-a facut carne", care are o "glorie ca a Singurului de la Tatal". Urmarind drumul Sau pe acest pamant, Il putem vedea pe singurul Om care a umblat dupa voia Domnului,fiind desfatarea Lui.

Cineva a spus: "Oamenii urmaresc propia lor slava; El nu a cautat decat slava Tatalui Sau. Oamenii isi fac propia voie; pentru El, placerea Sa era sa faca voia Tatalui Sau.


Ganditi-va la Acela care timp de trezeci si trei de ani ,cat a durat umblarea Sa pe acest pamant, nu a facut nici macar un singur lucru ca sa-Si slujeasca Lui Insusi,sa Se crute pe Sine sau sa se inalte inaintea oamenilor,ci in fiecare clipa a vietii Sale a fost ,a facut,a spus, a gandit si a simtit exact ceea ce a vrut Dumnezeu de la El."

Asadar, fiindca aceasta Persoana binecuvantata a putut spune pe drept cuvant "Eu fac intotdeauna cele placute Lui", Tatal, la randul Sau ,a putut sa intareasca aceste cuvinte cu mare desfatare, pentru ca, dupa cei treizeci de ani petrecuti in anonimat in Nazaret ,cerurile s-au deschis deasupra Lui si glasul Tatalui s-a facut auzit spunand: "Acesta este Fiul Meu Preaiubit, in care imi gasesc placerea.
                                                                                                                                      {H.Smit}

DOMNUL SE INGRIJESTE DE NOI IN TOATE AMANUNTELE.

"Si Dumnezeu poate sa va umple cu orice har ,pentruca ,avand totdeauna in toate lucrurile din destul ,sa prisositi in orice fapta buna,...Cel ce da samanta samanatorului si paine pentru hrana ,va va da si va imulti si voua samanta si va face sa creasca roadele neprihanirii voastre...veti fi impogatiti in toate privintele,pentru orice darnicie...care va face sa se aduca multumiri lui Dumnezeu.
(2 Corinteni 9:8-10,11)

Dumnezeu doreste si este in masura sa ne dea toate lucrurile spirituale si materiale ("orice har")de care avem nevoie personal sau lucrarea la care ne-a chemat. Promisiunea este clara: vom avea "intotdeauna toata indestularea in orice ", ca sa prisosim "in orice lucrare buna".

Domnul se ingrijeste de noi in toate amanuntele.Nu putem aduce ca scuza explicatia :"Mie nu mi-a ramas nimic pentru a da si altora ", pentru ca Dumnezeu promite solemn ca ne va da tot ce avem nevoie pentru orice lucrare.

Dar,atentie! El promite sa Se ingrijeasca de adevaratele noastre nevoi, nu de ceea ce dorim prin vointa personala sau interes propiu. Intotdeauna vom primi resurse de care avem nevoie la momentul respectiv.

Prin harul divin, ni se va da toata samanta de care avem nevoie pentru semanat si, de asemenea, vom fi imbogatiti in toate pentru a putea darui cu inima larga. Cand Dumnezeu este Cel care da, niciodata rezervele nu se epuizeaza, iar nevoile sunt implinite la timp.

Cuvantu "har" care apare in versetul nostru ne arata faptul ca Dumnezeu a luat in calcul nu numai nevoile materiale, ci si pe cele spiriutuale, cum ar fi:  energiea necesara pentru a strabate biruuitori o zi grea, mai multa rabdare fata de oamenii din jurul nostru,mai multa intelegere pentru copiii nostri,mai
multa pricepere in cooperarea cu fratii cu care suntem angajati in lucrare, mai multa dragoste pentru sotie, mai mult curaj pentru a-L marturisi pe Domnul Hristos, mai multa afectiune si delicatete pentru cei care au ajuns pe cai nepotrivite si mai multe oportunitati pentru a-i ajuta pe fratii nosti.

Pe scurt, Dumnezeu ne va pune la dispozitie absolut tot de ce avem nevoie din punct de vedere individual ,ca si copii ai Sai, si de asemenea, tot ce ne trebuie in sfera de responsabilitatea pe care ne-a incredintat-o. El .

Sa luam seama la felul cum se exprima apostolul: tot harul, in toate lucrurile,in toate timpurile, cu toate nevoile sale, pentru toate lucrarile bune!{D.R.Reid}

NERECUNOSTINTA

"Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta - este cea dintai porunca insotita de o fagaduinta 
  (Efeseni 6:22)

Niste parinti isi iubeau asa de mult odrasla, incat ar fi dat totul numai sa-l vada fericit. Parintii erau tarani si duceau o viata modesta, dar tineau ca micutul lor sa invete carte. Pe vremea aceea, invatatura costa mult si putini aveau asemenea posibilitati.

Parintii baiatului se lipseau de multe lucruri, ca sa agoniseasca ceva bani ,punand deoparte si suma obtinuta din vanzarea vacii. Ce nu fac parintii pentru fiul sau fica lor?

Dupa absolvirea liceului, baiatul a plecat intr-un oras mare,ca sa-si continue studiile.Mama i-a impachetat lucrurile cu lacrami,  iar tata l-a dus cu caruta la oras, lundu-si ramas bun de la fiul lor pentru cinci ani de zile.

Au trecut doi ani de zile fara sa primeasca vreo veste de la fiul lor. Vazand cum stau lucrurile, tatal a plecat la oras sa-si caute fiul. Nu mai avea bani, in schimb ii mai ramasese niste ovaz pentru calut si cu caruta lor veche mai putea face un drum pana la oras.

Omul avea mult de mers ,dar chiar obosit cum era si-a urmat neabatut drumul ,insufletit de bucuriea revederii cu fiul sau. Dupa zile lungi si grele, caruta a oprit in dreptul universitatii. Ce infatisare jalnica avea el fata de impunatoarea cladire!

Pe treptele universatii tocmai cobora un grup de studenti.Tinerii radeau ,iar unii aratau cu degetul spre batran. Recunoscand printre ei fata fiului sau,tatal a strigat:"Dumitre!Mitule! " Toata grupa si-a intors capul spre colegul lor.

Stingherit  de hohotele prietinilor sai,Dumitru a rosit pana la urechi ,apoi a palit la fata recunoscandu-l in acel taran pe tatal lui, ii era rusine de propiul tata, cu atat si mai mult ca prietenii il vazusera.

- Mitule ,nu ma mai recunosti? il intreba tata cu o voce tremuratoare.
-Dumneata te inseli .m-ai luat drept altul, raspunse Mitu. Hai, pleaca de aici cu martoaga ta cu tot!

Tatal a inmarmurit la auzul acelor cuvinte.a intors caruta si a pornit incet spre casa.Cand a ajuns acasa, mama a inteles indata dupa infatisarea lui ca se intamplase ceva rau .Fara sa rosteasca o vorba ,a coborat din caruta ,a intrat in casa si s-a asezat langa vatra. In fata batranului era o vaza in care cu truda stransese bani pentru fiul lor sa poata studia.

Acum era goala ca si inima lor. Deodata s-a auzit o izbitura surda si cand mama s-a repezit, sotul ei zacea jos. Murise de inima rea,victima a nerecunostintei fiului.{Samanta buna}

CAND ESTI OBOSIT SI FARA NICI O PUTERE

"Nicidecum n-am sa te las, cu nici un chip nu te voi parasi (Evrei 13:5) "Harul Meu iti este deajuns,caci putereaMea in slabiciune este facuta desavarsita (2 Corinteni 12:9)

"Adeseori chiar si crestinii cei mai puternici obosesc si slabesc sub apasarea problemelor acestei vieti. De obicei, inima rezista o bucata de vreme, dar cand incordarea si apasarea se prelungeste in mod ingrijator, fara sa intervina vreo intrerupere oboseala si slabiciunea isi spune cuvantul.

Picatura cu picatura ajung sa gaureasca pana si piatra. Daca un sir de picaturi vor cadea peste tine o zi intreaga, te vor uda ca si cum ai fi trecut printe-o ploaie deasa. Nu vei putea suporta sa fii prea multa vreme bonlav, sau sarac, sau parasit, sau improscat cu vorbe rautacioase,f ara sa fii ispitit sa zici:

"Ma simt obosit si m-a cuprins o stare de moleseala.Sunt terminat. Oare cat va mai dura?cand se va face ziua si voi scapa de intunericul noptii"
Chiar si cei mai devotati copii ai lui Dumnezeu pot ajunge slabiti cand apasarea suferintei se prelungeste foarte mult . Ce-i de facut  atunci?

Gandeste-te la Domnul Isus ! Gandeste-te cat de plin de mila si de indurare este El si aduti aminte ca El niciodata nu loveste prea tare si nici nu uita sa mangaie si sa sprijine pe cei ce trece prin suferinta.

Gandeste-te la puterea Lui nemarginita! Tu nu poti sa iesi singur din necaz, El insa poate sa te ajute. Pentru El nu exista nicio greutate de nebiruit; si daca, prin nestiinta ta ai ajuns intr-o stare de chin sufletesc, apeleaza la intelepciunea lui Dumnezeu,care poate sa  te scoata din acea stare!

Gandeste-te si la ceea ce deja a facut Domnul pentru tine.Negresit ,nu putem sa ne indoim de dragostea Lui caci nu ne-a dat niciodata vreun motiv pentru asta. El ne-a facut sa trecem prin necazuri mai mari decat acela sub a carui apasare suspinam acum.

Am trecut prin incercari si mai grele ca aceastea si am vazut credinciosia, puterea si bunatatea Lui, fara care nu ne-a lasat  niciodata . Ani de zile ne-a facut sa ne bucuram de ele. Asa ca nu avem nici un  motiv ca sa nu ne incredem  si acum in El.

Dumnezeul tau ti-a fost credincios timp de 50,60 sau poate chiar70 de ani ,si acum sa nu te mai poti increde in El cateva zile? Nu poti sa te mai increzi in El cateva luni,cat va mai tine calatoria ta prin pustiul acestei lumi?

Gandeste-te la zilele de odinioara, la inima plina de dragoste a lui Dumnezeu,la bratul Sau puternic cu care te-a scos din apele cele mari si te-a asezat picioarele pe stanca.El este acelas;de aceea, daca esti descurajat, gandeste-te la Domnul si vei fi mangaiat.{C.H.SPURGEON}