"Caci n-avem un Mare Preot, care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre; ci unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fara pacat.
Sa ne apropiem dar cu deplina incredere de scaunul harului, ca sa capatam indurare, si sa gasim har, pentru ca sa fim ajutati la vreme de nevoie." (Evrei 4:15-16)
Noi trebuie sa invatam atat sa veghem, cat si sa ne rugam. Este bine sa veghem. Sunt prelicole pretutindeni.
O armata intr-o tara straina nu se odihneste niciun moment pana nu este inconjurata de detasamentele de paza, care vegheaza in fiecare punct impotriva pericolelor, raportand imediat orice miscare ostila.
Traim in tara dusmanului; prin urmare nu putem lasa sa treaca nici macar o ora fara a sta de veghe. Insa veghea nu este suficienta; pentru atunci cand vine pericolul , nu suntem in stare sa ne pazim pe noi insine.
Asadar, trebuie, pe langa asta, sa ne rugam, cerandu-I lui Dumnezeu sa ne pazeasca. Dar asa cum vegherea fara rugaciune nu este suficienta, tot asa nici rugaciunea nu este suficienta fara veghere.
Dumnezeu vrea sa ne folosim ochii,sa nu ne pierdem cumpatul, dar, in acelasi timp sa si strigam la El dupa ajutor.
Nu trebuie sa spunem despre nicio persoana care face o marturisire de credinta, apoi cade, ca este nesincera sau iprocrita.
Petru n-a fost nici una, nici alta, atunci cand a facut marturisirea curajoasa ca nu se va lepada niciodata de Cristos si ca va muri impreuna cu El.Il iubea pe Domnul Cristos si intentia lui a fost sa-I fie loial.
Duhul sau era inflacarat si zelos, insa in sine insusi, era slab; si deoarece s-a bizuit pe sine, n-a fost in stare sa se impotriveasca ispitelor dureroase care au venit asupra lui.
Noi suntem , cu totii, exact ca Petru. Daca suntem crestini adevarati, vrem sa-I fim credinciosi Domnului nostru. Dar sinceritatea nu este de ajuns."Carnea este slaba" si avem nevoie sa ne bazam continuu pe Dumnezeu, ca El sa ne ajute sa fim loiali si credinciosi.
Daca tinerii crestini ar invata aceasta lectie, nu ar cadea atat de usor. Daca betivul care se hotaraste sa se schimbe ar invata asta, ar fi mai in siguranta si mai puternic.Indiferent cat de bune sunt intentiile sale, el nu este in stare sa le indeplineasca in sine insusi.
Niciunul dintre noi noi nu este atat de bun pe cat vrea sa fie sau se straduieste sa fie; si numai prin ajutorul maret al Domnului Cristos poate oricare dintre noi sa traiasca o viata credincioasa si nobila in mijlocul tuturor ispitelor si pericolelor lumii.{J.R.Miller}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu