" Dumnezeul cel vesnic este un loc de adapost. Si subt bratele Lui cele vesnice este un loc de scapare.(Deutreonom.33:27
Ca vulturul care isi scutura cuibul, sboara deasupra puilor Isi intinde arilipele Ii ia ,Si-i poarta pe penele lui. Asa a calauzit Domnul singur pe poporul Sau .(Deutreonom .32: 11-12))
Dumnezeu, Dumnezeul cel vesnic, este ajutorul nostru in orice ocazie, mai ales atunci cand suntem la ananghie. Sunt timpuri in care crestinul este foarte umilit.
Sub simtamantul pacatoseniei sale, este umilit in fata lui Dumnezeu, pana cand ajunge sa nu se mai poata ruga, fiindca i se pare ca este nevrednic.
Ei bine copil al lui Dumnezeu, atunci cand in punctul cel mai de jos, aminteste-ti ca esti intotdeauna "sub bratele Lui cele vesnice".
Pacatul te taraste in jos, dar jertfa de ispasire a Domnului Hristos este inca deasupra tuturor .Poti sa cobor in cea mai adanca disperare, dar nu poti sa cazi atat de jos incat El sa nu te poate salva.
Alteori, crestinul se cufanda foarte adanc din cauza incercarilor din afara. Fiecare sprijin pamantesc este indepartat.Ce sa te faci?
Totusi El este si atunci "sub bratele Lui cele vesnice".Nu poate sa cada prea adanc in nenorocire si incercare,fiindca legamantul de har al lui Dumnezeu il inconjoara.
Poate ca ai ajuns intr-un mare necaz,sau este asaltat de un mare conflict, dar niciodata poate ajunge atat jos incat sa nu poata fi prins de" bratile Lui cele vesnice"
Ele sunt imprejurul lui, si, acest sprijin, toate eforturile Satanei nu valoreaza nimic. Asigurarea aceasta este o mangaiere pentru fiecare lucrator obosit din slusba lui Dumnezeu.
Ea implica o fagaduinta de putere pentru indatorie. Chiar si atunci cand vine moarte, fagaduinta aceasta ramane in picioare. Cand vom ajunge in mijlocul Iordanului, vom spune impreuna cu David: "Nu ma tem de nici un rau, caci Tu esti cu mine"(Psalmul 23:4)
Vom cobora in mormant, dar nu mai adanc fiindca bratul vesnic nu ne lasa sa cadem. Toata viata,si la incheiera ei, vom fi sustinuti de "bratele Lui cele vesnice" - brate care nu slabesc niciodata, nici nu isi pierd puterea, fiindca "Domnul cel vesnic,
"Domnul ,a facut marginile pamantului.El nu oboseste, nici nu osteneste, "Isaia 40:28)
{GHARLES H. SPURGEON}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu