~Psalmii 86:11 Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău. ~

luni, 28 octombrie 2019

MICILE NOASTRE DARURI




"...Isus a vazut mult norod ;si I s-a facut mila de ei ,pentru ca erau ca niste oi care n-avea pastor "(Marcu 6:34)

Aici avem o deschizatua prin care putem sa intrezarim ceva din Inima Domnului Isus. Orice scena a dureri Il misca profund. Este un gand deosebit acela ca inima Fiului lui Dumnezeu este intr-adevar miscata la vederea durerii sau a nevoii omenesti.

Aceasta compasiune a fost cea care L-a adus pe Domnul Cristos din cer.  Deoarece Tatal nostru a iubit lumea pierduta La dat El pe Fiul Sau ca sa mantuieasca lumea. Ii pasa lui Dumnezeu acum ca suntem in suferinta sau nevoie? 

"Cum se indurs un tata de copiii lui, asa Se indura Domnul de cei ce se tem de El".Mai are Domnul Isus de cand S-a inaltat in glorie, o asemenea mila fata de suferinta omeneasca de pe pamant? " N-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre"

Merita sa observam ce fel necaz a starnit atunci Compasiunea Domnului Isus. A fost faptul ca i-a vazut pe oameni ca niste oi fara pastor. Nu foamea,saracia sau boala lor i-au starnit atat de profund compasiunea, ci nevoia lor spiriutala.

Nu existau pastori intelepti, blanzi,si ,grijulii care sa vegheze asupra intereselelor supreme ale naturii lor nemuritoare, sa-i hraneasca cu paine cereasca,sa-i protejeze de lupii pacatului si ai poftei si sa-i conduca pe carari drepte.

Invatam de aici ca nicio stare nu este atat de trista ca aceea a neglijentei spirituale. Pericolul sufletesc este cu mult mai mult vrednic de mila decat pericolul sau necazul trupesc. Nimic nu sghimba inima divina mai profund decat un suflet expus dusmaniei lumii,care se indeparteaza de la staul si ajunge printre capcanele pacatului, neavand cine sa se ingrijeasca de ei.

Fericiti sunt acei oameni, batrani si tineri, care sunt in siguranta sub paza Bunului Pastor! Daca vom 
avea "gandul lui Hristos",si noi vom fi cuprinsi de compasiune fata de toate sufletele care nu au pastor.
Nu suntem suprinsi de faptul ca un ucenic a intrebat despre cele cinci paini si doi pesti:"Ce sunt acestea pentru atati? " Cat de putin din multumie vor fi hraniti cu ele ! de ce sa se mai scoata aceste provizii saracacioase ,neinsemnate ?

In mod sigur ,Domnul Cristos ii poate hrani pe acesti oameni flamanzi si fara aceste mici felii sarace de paine neagra.Dar Domnul Isus le-a poruncit ucenicilor sa aduca painile la El si le-a folosit.Nu este ciudat ca maretul Cristos sa aiba nevoie de noi si de micile noastre paini de orz pentru a astampara foamea oamenilor?

Totusi,are nevoie: El doreste darurile noastre si apoi cauta slujirea noastra de distribuire a darurilor. El a dat painea multimii prin mainile ucenicilor. El face sa ajunga mantuirea la cei nemantuiti prin intermediul celor mantuiti.{J.R.Mille}

Niciun comentariu: