" Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi, si va da dupa placerea Lui si vointa si infaptuirea.
Faceti toate lucrurile fara cartiri si fara sovaieli."(Filipeni 2:13-14)
Odata traia un om foarte zgarcit. In viata lui, prin dobanzi si alte mestesuguri necinstite, stransese o suma mare de bani. Zgarcitul traia singur si unica placere erau galbenii sai. Langa ei se simtea cel mai fericit om de pe pamant.
Comoara aceasta tinea loc de orice ruda sau prieten si in fiecare noapte, cand satul dormea linistit, zgarcitul isi scotea cu grija cutia cu galbeni stralucitori,ii rasturna pe asternut, ii vantura ceasuri intregi printre degete pana cand il prindea teama sa nu-l vada cineva si iar ii ascundea la locul lor.
Ceasurile acestea erau cele mai dulci din viata sa.
Daca vreun sarac sau nevoias ajuns la ananghie cera un ajutor cat de mic, nu-i dadea niciun ban macar. Despre zgarcienia lui se duse vestea peste tot. Anii se scursera si cum viata este trecatoare ,ii veni si lui randul sa paraseasca aceasta lume a placerilor si a desfatarilor, traia fara frica de Dumnezeu. Zgarcitul se imbolnavi si cazu la pat.
La patul zgarcitului veni sa-l ingrijeasca un nepot, singurul pe care-l mai avea pe lume. Nepotul statea mereu la capataiul bonlavului, cautand sa-i faca toate, dupa dorinta, dar ceea ce-l muncea mai amarnic pe iubitorul de de galbeni nu era boala, nici soarta sufletului sau, ci gandul ca va trebui sa se desparta de comoara lui.
Cand vazu ca ceasul cel din urma se apropie, zise nepotului: "Mai nepoate, asculta-mi ruga cea de pe urma si lasa-ma oleaca sa rasuflu singur in odaia mea." Nepotul, auzind asa ceva se retrase in tinda casei. Dar curios, se uita pe gaura cheii sa vada ce face bonlavul.
Astfel, vazu bine cum zgarcitul se ridica din pat si, scotocind dupa cutia cu galbeni, incepu sa-i inghita unul dupa altul.Asa isi dadu sufletul inghitind aurul...!
Iata unde duce locomia de aur, zgarcenia omului si rautatea lui! Sa retinem in inima noastra adevarul Biblic : " Ca o potarniche, care cloceste niste oua pe care nu le-a ouat ea, asa este cel ce agoniseste bogatii pe nedrept; trebuie sa le paraseasca in mijlocul zilelor sale, si la urma nu este decat un nebun."(Ieremia 17:11) {Samanta buna}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu