"Cel ce uda pe altii va fi udat si el."(Proverbe11:25)
" Voi insa, iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine si dati cu imprumut, fara sa nadajduiti ceva in schimb. Si rasplata voastra va fi mare si veti fi fii Celui Prea Inalt; caci El este bun si cu cei nemultumitori si cu cei rai. Fiti dar milostivi, cum si Tatal vostru este milostiv.(Luca 6:35-36)
Aici suntem invatati marea lectie ca, pentru a primi, trebuie sa dai, ca sa aduni trebue sa risipesti, ca sa fii fericit, trebuie sa faci pe altii fericiti, si, ca sa devii viguros spiritual, trebuie sa cauti binele spiritual al celorlalti.
Udandu-i pe altii suntem si noi udati. Cum? eforturile noastre de a fi folositori ne maresc puterile de a fi folositori. Avem talente latente si facultati adormite, care sunt aduse la lumina prin sacrificiu.
Puterea noastra de munca este ascunsa inauntrul nostru, pana ne aventuram sa luptam bataliile Domnului sau sa urcam muntele incercarilor.
Noi nu stim cata simtire posedam impreuna, pana nu suntem incercati sa alinam durerea vaduvei sau lacramile orfanului.
Atunci cand ii invatam pe altii, capatam noi insine invatatura. O, ce lectii minunate am invatat la capataiul bonlavilor! Am mers sa-i invatam din Scriptura si ne-am intors rusinati de putina noastra stiinta.
In conversatiile noastre cu sarmanii sfinti, suntem invatati despre calea lui Dumnezeu pentru noi, si primim o cunoastere mai adanca a adevarului Sau.
Asa ca, udandu-i pe altii, devenim mai umili. Descoperim cat de mult har este acolo unde nu banuiam, si cat mult ne pot ajuta cei sarmani in dobandirea cunostintelor .
Descoperim cat de mult har este acolo unde nu banuiam, si cat de mult ne pot ajuta cei sarmani in dobandirea cunostintelor. Si mangaierea noastra este mai mare atunci cand muncim pentru altii.
Noi vrem sa-i inveselim pe ei, iar mangaierea ne bucura inimile. Asemenea celor doi oameni prinsi in zapada, unul trebuie sa frece mainile si picioarele celuilalt ca sa nu-l lasa sa moara si facand asa, isi pune sangele in miscare si isi salveaza viata.
Sarmana vaduva din Sarepta si-a oferit putinele provizii pentru hrana proorocului si din ziua aceea nu a mai stiut niciodata ce inseamna sa rabzi de foame. "Dati ,si vi se va da; ba inca, vi se va turna in san o masura buna indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra."(Luca 6:38) [CHARLES H.SPURGEON}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu