"DUMNEZEUL CEL VESNIC ESTE UN LOC DE ADAPOST"

 "Dumnezeul cel vesnic este un loc de adapost. Si sub bratele Lui cele vesnici este un loc de scapare.

Deuteronom 33:27."

Cuvantul "adapost " poate fi tradus prin "casa", sau "locuinta, ceea ce ne face sa credem ca Dumnezeu este caminul si locuinta noastra. Exista plinatate si dulceata in metafora aceasta, fiindca ne iubim caminele, chiar daca sunt casute umile.

Cu mult mai mult Il iubim pe Dumnezeu,"caci in El avem viata, miscarea si fiinta " (Fapte17:28)

Acasa ne simtim in siguranta. Inchide lumea afara si locuim in siguranta si pace. In acelasi fel, atunci cand sunt cu Dumnezeu ,"nu ma tem de nici un rau "(Psalmul 23:4) El este scut si apararea noastra ,adapostul nostru in vremuri de nevoi.

 Acasa ne odihnim dupa oboseala si truda zilei. Si inimile noastre gasesc odihna in Dumnezeu atunci cand sunt obosite de conflictele vietii; cand ne intoarcem spre El, sufletele noastre afla pacea.

Acasa ne simtim in largul nostru; nu ne temem ca vom fi intelesi gresit, nici ca vorbele noastre vor fi rastalmacite. Atunci cand suntem cu Dumnezeu, putem sa comunicam liber cu El, dezvaluindu-ne  toate dorintele ascunse; pentru ca "prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El."(Psalmul 25:14),

tainele celor ce se tem de El vor fi in siguranta in mana Domnului. Acasa este locul celei mai adevarate si pure fericiri. In Dumnezeu, inimile noastre afla cea mai adanca incantare. Bucuria pe care o avem in El depaseste orice alta bucurie.

Acasa muncim cu voie buna. Gandul la casa ne da puteri si ne ajuta sa purtam poverile zilnice si sa ne indeplinim datoriile; in sensul acesta, putem spune ca Dumnezeu este casa noastra.

Dragostea pentru El ne intareste. Ne gandim la El in persoana Fiului Sau preaiubit, si vederea fetei suferinde a Mantuitorului ne constrange sa lucram pentru cauza Lui.

Simtim ca trebuie sa lucram, fiindca avem prieteni si rude dragi nemantuite, si vrem sa bucuram inima Tatalui aducandu-i acasa pe cei ratacitori.Vrem sa umplem cu mir sfintit familia cu care locuim.

Ferice de cei care isi gasesc adapostul in Dumnezeul  lui Iacov! {CHARLES H. SPURGEON}