" Celce sta subt ocrotirea Celui Prea Inalt , si se odihneste la umbra Celui Atotputernic, zice despre Domnul: "El este locul meu de scapare, si cetatuia mea, Dumnezeul meu in care ma incred!"
El te va acoperi cu penele Lui,si te vei ascunde subt aripile Lui.Caci scut si pavaza este credinciosia Lui! (Psalmul 91: 1-2,4)
Doi tineri misionari s-au intors dintr-un lung turneu in satele pagane din Tailanda,unde au semanat, cu maini pline, valoroasa samanta a Cuvantului lui Dumnezeu. La intoarcere, calculand gresit dinstantele, ei au fost suprinsi de noaptea care in Orient se lasa deodata,fara crepuscul.
Neavand lumina la bicicletele lor, s-au hotarat sa se culce sub cerul liber si s-au instalat intr-un colt adapostit pe versantul unei coline impadurite. Incredintindu-se in mainile pline de grija ale Tatalui ceresc,ei au adormit in curand,invinsi de oboseala lungii lor excurisii.
A doua zi de dimineata si-au reluat cu bucurie calatoria, ajungand sanatosi si ocrotiti la statiunea misionara.Dupa catva timp, un om a venit si le-a spus: "Nu ma recunoasteti? Totusi eu va recunosc bine". Nu ei nu-si aminteau sa-l fi intanlit vreodata pe acest om. Atunci el si-a povestit istoria lui astfel:
"Va amintiti de acea noapte cand v-ati culcat in padure? Ei bine, noi am fost mai multi camarazi ascunsi in tufisurile din jur, cu intentia sa venim sa va furam tot ce aveti , dupa ce veti adormi.
Am asteptat un timp indelungat,dar, cand ne-am apropiat incet , n-am putut ajunge la voi, pentru ca erati pazit de jur imprejur de soldati inarmati".
Soldati?" ,a intrerupt unul din ei."nu este posibil; nu a fost niciun soldat cu noi ,va asigur!" Ba da ,insista, omul, i-am vazut bine, chiar i-am si inumarat: erau saisprezece cu totii. Aceasta ne-a inspirat frica si am fugit cat mai repede".
Misionarii au inteles atunci ca Domnul a trimis pe ingerii Sai sub forma unor oameni inarmati, ca sa-i sperie pe atacatori; astfel, inimile lor au fost umplute de lauda si recunostinta fata de Dumnezeu.
Mai tarziu au aflat de la prietenii lor din Anglia ca in aceeasi seara,pana la o ora tarzie, a avut loc o adunare de rugaciune si ca cei saisprezece credinciosi care au participat acolo au avut pe inima si au fost impinsi sa mijloceasca in mod special pentru pazirea acestor frati in ziua aceea.
Pe cat de necrezut poate parea aceasta istorisire, ea este absolut autentica. Este de necontestat faptul ca rugaciunile credinciosilor, trecand peste dinstante geografice si peste toate obstacolele terestre exercita un efect binefacator asupra celor care fac obiectul lor, pentru ca in cer este un Dumnezeu care asculta si implineste rugaciunile credintei.
Cuvantul lui Dumnezeu este plin de minunate promsiuni cu privire la aceasta; dar El expune si conditiile pentru a le implini in favoarea noastra.
Cea dintai este, evident,credinta in Isus ca Domn si Mantuitor al nostru ;pentru a putea sa ne rugam in Numele Domnului Isus, trebuie ca acest Nume sfant sa fie inscris pe intreaga noastra viata,iar dreptatea Lui sa fi devenit dreptatea noastra prin credinta in jertfa Lui desavarsita,dupa cum este scris:
"Daca ramaneti in Mine si cuvintele Mele raman in voi, cereti orice vreti si vi se va face."(Ioan 15:7)
Daca imprejurarile ne vor gasi "in Dumnezeu ", vom reusi intotdeauna sa-L gasim pe Dumnezeu in Imprejurari. (extras din Calea Adevarul Si Viata)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu