DUMNEZEU STIE TOT

 "Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti, stii cand stau jos si cand ma scol, si de departe imi patrunzi gandul. Stii cand umblu si cand ma culc, si cunosti toate caile mele. Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu Doame il si cunosti in totul.(Psalmul  139:1-2-3-4)

Dumnezeu este peste tot. David se intreab:" Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de Fata Ta?

Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; Daca ma voi culca in Locuinta Mortilor, iata-Te si acolo"(Psalmul139: 7,8). El stia: de Dumnezeu nu poti fugi. Nu exista niciun loc in cer si pe pamant, unde Dumnezeu nu ar fi.

Dumnezeu poate totul. Gandind la crearea sa ca om, David a ajuns la concluzia: "Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucru acesta!(Psalmul 139:14) El a recunoscut atotstiinta lui Dumnezeu, care L-a creat.

Acest mare Dumnezeu te cunoaste si pe tine, El stie totul despre viata ta: atat partile intunecate, cat si cele luminoase. De El nu poti fugi.

Chiar daca  ai incerca, El te va gasi oriunde ai fi. Dar El nu este impotriva ta. Desi cunoaste toate pacatele tale, El te iubeste si doreste sa te ajute.

Ceea  ce tu insuti nu poti face, poate El: si anume, sa stearg toata vina ta si sa-ti dea o viata noua. De aceea apleaca-te in fata Dumnezeului atotputernic, recunoaste vina ta si crede in

 Jertfa Fiului Sau Isus Hristos, pe care a adus-o in locul meu si al tau.{Samanta buna}

UNICUL MIJLOCIT0R

 "Caci este un singur Dumnezeu, si este un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos, care S'a dat pe Sine insusi, ca pret de rascumparare pentru toti: (1Timotei 2:5-6)

Intr-o istorisire veche se spune ca un miner credincios lucra impreuna cu un camarad necredincios in mina de carbuni. Tocmai urma sa arunce in aer o stanca si trebuia sa paraseasca mina inainte de a exploda pulberea.

Au urcat amandoi in cos, dar mainile care trebuia sa-i traga afara nu avea destula putere sa-i scoata pe amandoi deodata. Minerul temator de Dumnezeu a sarit din cos si a zis: "Tu esti un om nemantuit si, daca vei muri, sufletul tau va fi pierdut pentru totdeauna. 

Cat ma priveste pe mine, imi incredintez sufletul in mainile lui Dumnezeu. Daca voi muri, eu sunt mantuit!" Acest om, care a aratat o dragoste asa de mare pentru mantuirea sufletului aproapelui sau, a scapat. L-au gasit nevatamat sub daramaturi.

Pentru acel miner s-a gasit o scapare, dar pentru Mantuitorul nostru nu s-a gasit niciun loc de refugiu, cand a trebuit sa plateasca pretul rascumpararii sufletelor  noastre.

El trebuia sa moara. Daca nu murea Mantuitorul, trebuia sa moara toata omenirea; nu exista alta alternativa.

Prin lucrarea Sa de pe cruce, Mantuitorul a devenit unicul Mantuitor pentru salvarea orcarui om care crede in El. Il cunosti si tu pe acest Mijlocitor unic?{Samanta buna}

"RAMAI IN FAGADUINTELE SALE

"Dar cel ce ma asculta va locui fara grija, va trai linistit si fara se se teama de vreun rau.  (Proverbe 1:33) "Increde-te in Domnul din toata inima ta, si nu te biziui pe intelepcinea ta! Recunoaste-L in toate caile tale si El iti netezi cararile.(Proverbe 3:5-6)

Dragostea divina este izbitoare atunci cand straluceste in mijlocul judecatilor. Frumoasa este steaua singuratica care stralucieste printre norii de furtuna. 

Dadatoare de viata este oaza care infloreste in pustietatea desertului. La fel de frumoasa si de stralucitoare este dragostea in miljocul pedepselor.

Cand Israelitii L-au provocat pe Cel Prea Inalt prin continua lor idolatrie, El i-a pedepsit lipsindu-i de roua si de ploaie, astfel incat tara a fost bantuita de foamete. Dar, in timpul acesta, El a avut grija de siguranta alesilor Sai.

Daca toate celelalte paraie secasera, unul curgea inca pentru "Ilie", si cand acesta a secat, Dumnezeu i-a gasit un alt loc de adapost. Nu, nu  a fost doar unul, fiindca Dumnezeu avea multi "Ilie" o ramasita aleasa prin har,

cincizeci de oameni ascunsi  intr-o pestera; desi toata tara era bantuita de foamete,  cei cincizeci din pestera erau hraniti de la masa lui Ahab, prin credinciosia lui Obadia, slujitorul temator de Dumnezeu.

Sa tragem deci concluzia: orice s-ar intampla, poporul lui Dumnezeu este in siguranta. Poate sa se cutremure pamantul, pot sa se despice cerurile, credinciosul va fi in siguranta printre  epavele lumii, linistit ca in vremurile de pace.

Daca Dumnezeu nu-Si salveaza poporul sub cer il va salva in cer. Daca lumea devine prea fierbinte pentru ei, cerul va fi locul lor de primire si asigurarea lor. Fii linistit, deci cand vei "auzi de razoaie si vesti de razboaie"(Matei 24:6)

Nu te lasa distras, fii linistit si nu te teme de rau. Orice ar veni pe pamant, tu veifi in siguranta sub aripile lui Iehova. Ramai in fagaduintele Sale si odihneste te in credinciosia Sa!

Infrunta cel mai negru viitor fiindca nu-ti va aduce nimic teribil! Singura ta grija ar trebui sa fie sa arati lumii binecuvantarile care vin asupra celor ce asculta de vocea intalepciunii.{CHARLES H. SPURGEON}

"CUVANTUL CANTARETULUI PLACUT AL LUI ISRAEL."

 "Cuvantul lui David, fiul lui Isai, cuvantul omului care a fost inaltat sus de tot, cuvantul unsului Dumnezeului lui Iacov, cuvantul cantaretului placut al lui Israel.2 Samuel 23 :1)

Printre toti sfintii ale caror nume sunt amintite in Cartea Sfanta, David are experienta celui mai incercat, mai diferit si mai instructiv caracter. 

In istoria lui intanlim incercari si ispite care nu se gasesc in vietile celor sfinti din vechime; de aceea, el este un tip sugestiv al Domnului nostru. David cunoaste incercarile oricarei categorii de oameni. Regii au problemele  lor si David a purtat o coroana. 

Taranul are grijile sale, si David a purtat toiagul pastorului. Calatorul intanleste multe primejdii, si David se adaposteste in pestera din En-Ghedi. Capitanul are greutatile lui, si David i-a gasit pe fii Teruiei prea puternici pentru el.

Psalmistul a fost incercat si prin prietenii sai. Sfetnicul sau Ahitofel l-a uitat:"chiar si acela cu care traiam in pace, in care imi puneam increderea si care manca  si el din painea mea, ridica si el calcaiul impotriva mea." (Psalmul 41:9).

Cei mai rai dusmani erau cei din casa lui, copiii sai erau cel mai mare necaz. Ispitele saraciei si ale bogatiei, ale onorurilor si ale rusinii, ale sanatatii si ale bolii, i-au tulburat pacea si ispite dinauntru, carei-au intunecat bucuria.

Daca scapa dintr-o incercare, cadea intr-alta; abia iesit dintr-o perioada de disperare si alarma, cadea intr-alta; abia iesit dintr-o perioada  de disperare si alarma, cadea iar in adancuri si toate valurile lui Dumnezeu treceau pe deasupra lui.

Aceasta este probabil  motivul pentru psalmii lui David sunt atat de apreciati, de catre orice crestin incercat. Oricare ar fi starea mintii noastre, de agonie sau extaz, David ne-a descris exact emotiile. 

El a fost un invatator priceput al inimii omenesti, fiindca a fost instruit in cea mai buna scoala -- scoala experientei personale.

Pe masura ce suntem instruiti  in aceeasi scoala, pe masura ce crestem in har si in ani, apreciem din ce in ce mai mult psalmii lui David si ni se par a fi pasuni verzi" (Psalmul 23:2)). Suflete, fie ca experienta lui David sa te bucure si sa te intareasca astazi!{CHARLES H. SPURGEON

"IATA CA TE-AM SAPAT PE MAINILE MELE"

 "Iata Dumnezeu este izbavirea mea, voi fi plin de incredere, si nu ma voi teme de nimic; caci Domnul Dumnezeu este  taria mea si pricina laudelor mele, si  El m'a mantuiti.(Isaia 12:2)

Fara indoiala ca mirarea este concetrata in cuvantul "Iata", si marita de fraza dinainte: "Sionul zicea: m-a parasit Domnul, si  m-a uitat"(Isaia 49:14)

Cat de uimita pare sa fie mintea divina vazand aceasta necredinta! Ce poate sa fie mai uimitor decat temerile si indoielile nefondate ale poporului favorizat de Dumnezeu?

Cuvantul iubitor de mustrare al Domnului ar trebui sa ne faca sa rosim. El striga: "Cum as putea sa te uit, daca te-am sapat pe mainile Mele? Cum indrasnesti sa te indoiesti de Mine, daca amintirea ta este sapata in trupul Meu? Oh, necredinta, ce minune ciudata esti!

Nu stim de ce sa ne miram mai mult: de credinciosia lui Dumnezeu, sau de necredinta poporului Sau. El Isi tine fagaduintele de o mie de ori, dar urmatoarea incercare ne face sa ne indoim de El. El nu ne dezamageste niciodata.

 El nu este niciodata o fantana seaca. El nu este niciodata un soare care apune, un meteorit trecator, sau un abur care piere; totusi, noi suntem chinuiti incontinuu de temeri, incercati de banuieli, necajiti de neliniste, de parca Dumnezeul nostru ar fi un miraj din desert.

"Iata " este un cuvant care starneste admiratia. Aici avem intr-adevar o tema de admiratie. Pamantul si cerurile ar trebui sa fie uimite vazand ca razvratitii s-au apropiat atat de tare de inima iubirii infinite, incat au fost sapati in palmele Sale.

"Te-am sapat". Nu spune: "Am sapat numele tau", Numele este acolo, dar asta nu este totul: tu esti acolo , pe deplin. Observa aceasta plinatate! Am sapat persoana ta, cazul tau, imprejurarile tale, pacatele tale, ispitele tale, slabicinea ta, nevoiele tale, lucrarile tale.

Te-am sapat pe tine, totul despre tine,  tot ce te periveste. Le-am pus pe toate acolo. Vei spune din nou ca Dumnezeul tau te-a uitat, stiind ca te-a "sapat pe mainile "Sale?{CHARLES H.SPURCEON

TE CAUT DIN TOATA INIMA MEA

 "Te caut din toata inima mea; nu ma lasa sa ma abat de la poruncile Tale. Strang Cuvantul Tau in inima mea, ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta! Binecuvantat sa fii Tu Doamne! invata-ma oranduerile  Tale! (Psalmul 119: 10-11-12) "Partea mea, Doamne o spun,este sa pazesc  cuvintele Tale (Psalmul 119:57)

Priveste-ti partea, credinciosule, si compar-o cu soarta semenilor tai. Unii isi castig existenta muncind pamantul. Sunt bogati, si recolta le aduce tot mai mult aur.  Dar ce inseamna acesta recolta in comparatie cu Dumnezeul tau, care este Dumnezeul recoltelor ? 

Ce sunt hambarele  pline in comparatie cu El. Sotul care te hraneste cu paine din cer? Altii muncesc in orase. Bogatia ii inconjoara din toate partile, pana cand devin o adevarata visterie. Dar ce inseamna aurul in comparatie cu Dumnezeul tau?

Nu poti doar cu aur; viata ta spirituala s-ar stinge. Adu-i aur unui om chinuit de constiinta; decat ar putea castiga toti bogatii lumii la un loc ii poti alina durerile? Ofera bani unei inimi descurajate; poti sa-i opresti suspinele? 

Dar Tu Il ai pe Dumnezeu, si prin El ai mai mult aur decat ar putea castiga toti bogatii lumii la un loc. Unii isi castiga existenta speculand sentimentele oamenilor, si au parte de aplauze si faima; intreaba-te insa, nu este Dumnezeu mai important decat faima?

Cum te-ai simti daca rugaciunea ti-ar fi insotita de zece  mii de trambite? Te-ar ajuta sa fii mai aproape de cruce, sau sa te pregatesti pentru judecata? Nu, in viata sunt dureri pe care bogatia nu le poate alina; pana si in ceasul mortii ai nevoi pe care aurul ne le poate indestula.

Dar atunci  cand Il ai pe Dumnezeu ca parte de mostenire, ai mai mult decat toate bogatiile. Prin El iti poti implini orce nevoie, in viata sau moarte. 

Cu Dumnezeu de partea ta, esti bogat cu adevarat, fiindca El iti implineste nevoile iti alina durerea, iti calauzeste pasii, merge cu tine in intuneric si te ajuta sa ajungi acasa cu siguranta, ca sa fii cu El pentru totdeauna. 

"Eu am din belsug " Geneza 33:9) a spus Esau, si aceasta este cea mai buna declaratie pe care o poate face un om lumesc. Totusi, Iacov i-a raspuns: "Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate"(Genesa 33:11),  si aceasta este o nota pe care mintile omenesti n-o pot intelege.{CHARLES H. SPURGEON }

 

IZVORUL ADANC DE BUCURIE

 "Iata ce mai gandesc in inima mea, si iata ce ma face sa mai  trag nadejde: Bunatatile Domnului nu s'au sfarsit si indurarile Lui nu sunt la capat, ci se inoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare! Plancerile lui Ieremia 3:21-22-23)

Amintirile sunt adesea slujitorele disperarii. Mintile pesimiste isi amintesc fiecare prezicere neagra. a trecutului si se atintesc asupra fiecarui aspect intunecat din prezent; pentru acestea, memoria, imbracata in sac si cenusa, serveste o cupa de fiere si pelin amestecate.

Totusi, nu avem nevoie de asa ceva.Intelepciunea poate trsforma memoria intr-un inger al mangaieri. Amintirea care poarta amaraciune in mana stanga, poate avea in dreapta un manunchi de speranta.

Nu are nevoie de o coroana de fer. Poate sa-si incununeze fruntea cu o cununa de aur, impodobita cu stele. Asa s-a intamplat  in experienta lui Ieremia. In versetul precedent, amintirile rechemasera o mare umilinta- " cand isi aduce aminte sufletul meu de ele, este mahnit in mine" (versetul 20)

Aceeasi amintire li aduce insa viata si mangaiere."Iata ce gandesc in inima mea, si iata ce ma face sa trag nadejde". Ca o sabie cu doua taisuri, amintirea li ucide mandria cu o lovitura, apoi li alunga disperarea cu o alta.

Cq principiu  general daca dorim sa ne stapinim amintirile in mod intelept, putem in mijlocul celei mai negre disperari, sa aprindem un chibrit care va lumina pe loc lampa mangaierii.

Nu este nevoie ca Dumnezeu sa creeze ceva nou pe pamant pentru ca oamenii credinciosi sa se bucure din nou. Daca vor rascoli cu credinciosie  cenusa trecutului, vor gasi lumina pentru  prezent; si daca se vor intoarce spre Cartea Adevarului si spre tronul harului candela lor va stralucii ca inainte.

O, daca ne-am aminti de bunatatea  Domnului si de indurarile harului Sau! Sa deschidem cartea  amintiri, atat de luminata de stralucirea milei si vom fi fericiti.  

Atunci amintirile vor fi "izvorul adanc de bucurie",cum le numea Coleridge. Cand sunt in slujba Mangaietorului Divin, amintirile se vor trasforma  intr-o mangaiere de mare pret.{CHARLES H,SPURGEN

"ISUS HRISTOS ESTE ALFA SI OMEGA"

 "Dar Dumnezeu Isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi. Deci, cu atat mai mult acum cand suntem socotiti neprihaniti, prin sangele Lui, vom fi  mantuiti prin El de mania lui Dumnezeu.(Romani 5:8)

Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine. (Ioan5:39)

Isus Hristos este Alfa si Omega Bibiei. El este tema constanta a paginilor sfinte ; de la inceput pana la sfarsit ele marturisesc despre El. Inca de la creatiune Il vedem ca facand parte din Sfanta Treime.

Il vedem in fagaduinta privitoare la Samanta femeii. Il vedem tipizat in arca lui Noe. Calatorim cu Avraam si El  vede zilele lui Mesia. Locuim in corturi cu Isaac si  cu Iacov hranindu-ne cu fagaduinta sfanta. 

Il auzim pe venerabilul Israel vorbind despre Silo si, numeroasele tiparuri ale legii, gasim oglindirea Mantuitorului. Profeti si regi, preoti si predicatori, cu totii privesc intr-o singura directie -- 

stau cu toti asemenea heruvimilor, care au privit pe deasupra arca si si-au dorit sa priveasca inauntru si sa citeasca taina marii impacari a lui Dumnezeu. In Noul Testament, cu mai mare claritate ,vedem ca Domnul este singurul subiect care strabate intregul.

Nu este un lingou aici si cateva graunte de aur dincolo. Este o temelie solida de aur, fiindca intreaga substanta a Noului Testament este Isus rastignit  si pana  si propozitia  de incheiere  cuprinde numele Rascumparatorului.

Ar trebui sa citim intotdeauna Scripturile in aceasta lumina. Ar trebui sa consideram Cuvantul o oglinda, prin care Hristos priveste din ceruri. Atunci privind in lumina Evangheliei, il vom vedea fata ca intr-o oglinda.

Este adevarat ca reflectia  este slaba dar este o pregatire binecuvantata pentru timpul cand Il vom vede fata in fata. Biblia contine scrisorile lui Isus Hristos catre noi parfumate  cu dragostea Lui. Paginile ei sunt vesmintele Regelui Nostru si miros a mir aloe si casie.

Scriptura este carul regal in care calatoreste Isus, imbracat cu dragostea fiicelor Ierusalimului. Scripturile sunt scutece  in care a fost infasat pruncul Isus; desfa-le si Il vei vedea pe Mantuitorul. Esenta Cuvantului lui Dumnezeu este Hristos.{CHRLES H. SPURGEON}

HRISTOS ESTE "DIN VESNICIE "

"Sa ne uitam tinta la Capetenia si dasavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta lui Dumnezeu.(Evrei 12:2)

Hristos este "din vesnicie." . Putem canta despre El impreuna cu David: "Scaunul Tau de  domnie, Dumnezeule, este vesnic."(Psalmul 45:6) Bucura-te, credinciosule, in "Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci" Evrei 13;8)

Isus  Hristos a fost dintotdeauna. Copilul nascut in Betleem a fost unit cu Cuvantul, care a fost "dela inceput (Ioan 1:2) si prin care "Toate lucrurile au fost facute vers3)

Titlul prin care Hristos i s-a descoperit lui Ioan pe insula Patmos  a fost "Cel ce este, Cel ce era si Cel ce vine" Apocalipsa 1:4) Daca nu ar fi fost Dumnezeu din "vesnicie, " nu L-am fi putut iubi atat de mult.

Nu am fi putut simti prin El dragostea vesnica, care este izvorul tuturor binecuvantarilor legamantului Totusi, de vreme ce El a fost din vesnicie cu Tatal, ducem raul iubirii divine de la El la Tatal si la binecuvantatul Duh Sfant.

Dupa cum a fost din totdeauna, Domnul nostru este din vesnicie. Isus nu este mort: El "Traieste pururea ca sa miljoceasca" pentru noi (Evrei 7:25) Du-te la El oricand ai nevoe, fiindca El te asteapta sa te binecuvinteze. Mai mult, Isus Domnul va fi intotdeauna .

Daca Dumnezeu iti cruta viata ca sa ajungi la "optzeci de ani "Psalmul 90:10).vei vedea ca fantana de curatire este inca deschisa, si sangele Sau pretios nu si-a pierdut puterea .Vei afla ca Preotul care a umplut fantana tamaduirii cu sangele Sau traieste ca sa curateasca toate nelegiuirile .

Dupa ce vei lupta ultima batalie, vei vedea ca mana Capitanului tau nu a slabit. Mantuitorul viu va incuraja sfintii muribunzi. Cand vei intra inceruri, Il vei vedea incununat de roua tinereti .

In vesnicie  Domnul Isus va ramane vesnic izvor de bucurie, viata si slava pentru poporul Sau. Apropie-te de apele vii din fantana sfintita! Isus a fost dintotdeauna este totdeauna si va fi intotdeauna.

El este vesnic in toate atributele Sale, in toate indurarile Sale, in toata puterea Sa, in toata dorinta Sa de a binecuvanta, mangaia, pazi si incununa poporul ales de El.{CHARLES H. SPURGEON}

ESTE MANA DOMNULUI PREA SCUTA?

 "Moise a zis: "sase sute de mii de oameni care merg pe jos alcatuiesc poporul in mijlocul caruia sant eu, si Tu zici; "Le voi da carne, si vor manca o luna intreaga. Putem taia oare atatea oi si atatia boi, ca sa le ajunga.

Domnul a raspuns lui Moise: "Nu cumva s'a scurtat oare mana Domnului? Vei vedea acum daca ceeace ti-am spus se va intampla sau nu."Numeri (11:23)

Dumnezeu i-a promis lui Moise ca va hrani toata multimea din desert cu carne timp de o luna intreaga. Moise, cuprins dintr-odata de necredinta, privea mijloacele inexistente si nu vedea cum putea fi indeplinita fagaduinta. El se uita  la creatura, nu la Creator

Oare Creatorul  se asteapta la creatura, sa indeplineasca vreo promisiune pentru El? Nu, Cel care face promisiunea o implineste intotdeauna prin atotputernicia Sa. Daca El vorbeste, se face --se face prin El Insusi

Implinirea fagaduintelor Lui nu depinde de cooperarea sau de puterea omului. Putem vedea pe loc greseala lui Moise. Totusi cat de des facem si noi acelasi lucru! 

Dumnezeu ne promite sa ne implineasca nevoile, iar  noi asteptam de la cele create sa implineasca  promisiunea; apoi fiindca vedem ca cele create sunt slabe  si incapabile, ne cufundam in necredinta. Dece privim in directia aceea? Vrem sa mergem la Polul Nord ca sa culege frute coapte? 

Intr-adevar, nu ar fi o nebunie mai mare decat sa cauti putere la cel slab sau sa astepti creatura sa faca munca Creatorului. Sa punem, deci problema asa cum se cuvine. 

Mijoacele vizibile pentru implinirea promisiunii nu sunt o temelie suficienta pentru credinta; atotputernicia Dumnezeului nevazut este singura temelie solida. El va face cu siguranta tot ce a promis.

Dupa ce vom vedea clar ca sarcina este a Domnului si nu a creaturi, vom indrazni sa ne cufundam in neincredere? Intrebarea lui Dumnezeu ne readuce pe drumul cel bun: "Este mana Domnului prea scurta?"(Numeri 11 23)

Fie ca, in indurarea Lui, intrebarea acesta sa fie de insotita de o declaratie: "vei vedea acum daca ceea ce ti-am spus se va intampla sau nu".Numeri 11:23){CHARLES H SPURGRON}

"FERICE DE CEI IMPACIUITORI"

             "Ferice  de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati  fii ai lui Dumnezeu.(Matei 5:9)

Aceasta este cea de a saptea fericire, si sapte este numarul desavarsiri la evrei. S-ar putea ca Mantuitorul sa fi plasat impaciuitorii pe locul sapte fiindca sunt persoanele cele mai apropiate de omul desavarsit in Hristos Isus.

Cel care vrea sa aiba parte de fericire, atat cat este posibil pe pamant, trebuie sa ia seama la a saptea fericire si sa devina un impaciuitor. Mai exista o semnificatie, in pozitia textului.

 Versetul precedent vorbeste despre fericirea celor "cu inima curata, caci ei Il vor vedea pe Dumnezeu "(Matei 5:8) 

Este important ca trebue sa fim intai curati, si apoi impacuitori. Firea noastra impaciuitoare nu va accepta niciodata pacatul sau ingaduirea raului.Trebuie sa ne intoarcem fata de la tot ce e contrar lui Dumnezeu si sfinteniei Sale.

Odata ce inimile noastre sunt pe deplin curate, putem sa fim impaciuitori. Nu mai putin decat precedentul, versetul urmator pare sa fie  asezat aici cu un scop. Oricat de impaciuitori am fi, lumea ne itelege si judeca gresit.

Acest lucru nu ar trebui sa ne suprinda, gandindu-ne ca Printul Pacii, prin insasi natura Sa a adus focul asupra pamantului. Desi a iubit oamenirea si nu a facut nimic rau, a fost "dispretuit si parasit de oameni; om al durerii si obisnuit cu suferinta."(Isaia53:3)

Pentru ca impaciuitorii sa nu fie suprinsi  cand sunt intampinati  cu dusmanie, versetu urmator adauga: "ferice de cei prigoniti din pricina neprihaniri , caci a lor este imparatia cerurilor"(Matei 5:10)

De aceea, impaciuitorii sunt nu numai binecuvantati, ci inconjurati de binecuvantari. Doamne, da-ne harul de a urca pe culmea celei de a saptea fericiri!

Curateste-ne mintile,ca sa fim intai curati, si apoi impaciuitori. Intareste-ne sufletele pentru ca pacea noastra sa nu se trasforme  in lasitate sau disperare atunci cand, de dragul Tau, suntem prigoniti!{CHARLES H.SPUREON}

"SA MAI DORM PUTIN.

 "Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin,  sa mai incrutisez mainile putin ca sa ma odihnesc!...Si saraciea vine peste tine ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat."Proverbe 24 :33-34)

"Pana cand vei sta culcat lenesule? Cand te vei scula din somnul tau? Sa mai dorm putin sa mai atipesc putin sa mai incrucisezi putin mainile ca sa dormi!...Si saracia vine peste tine ca un om inarmat.(Proverbe 6:9-10-11.)

Cei mai rai lenesi cer doar "sa mai atipesc putin". Ar fi indignati daca ar fi acuzati de lenivie."Sa mai incrucisez putin mainile si sa ma odihnesc"este tot ce cer, si o multime de motive care sa-ti demostreze ca indulgenta aceasta este una potrivita,

Totusi, prin " putinul " acesta trec zilele. Timpul pentru munca s-a dus, campul se umple de spini. prin putina amanare, poporul isi ruineaza sufletul.

Nu intentioneaza sa amane ani de zile. Se gandesc ca peste cateva luni va fi un timp mai potrivit. Maine vor incepe lucrurile serioase; dar prezentul este atat de ocupat, si atat de nepotrivit, incat incep sa se scuze.

Ca nisipul din clespsidra, timpul se scurge. Viata este irosita picatura cu picatura, si vremurile de har sunt pierdute prin "putina atipeala" Oh, fii intelept si prinde orele care trec in graba, ca sa folosesti momentele care se duc!

 Fie ca Domnul sa ne invete aceasta intelepciune sacra. Altfel, ne asteapta cea mai crunta saracie - saracia vesnica - in care vom cersi degeaba macar un strop de apa.

Ca un calator care isi urmeaza cu hotarare drumul, saracia il prinde pe lenes si ruina il nimiceste pe nehotarat. Fiiecare ora aduce urmaritorul mai aproape.

El nu se opreste pe drum, fiindca este afacerea stapanului si nu poate intarzia, Dupa cum un om inarmat intra cu autoritate si putere, saracia va veni peste lenes, si moartea peste cel nepocait, si nu va exista nici o scapare.

Oh, daca oamenii ar fi mai intelepti in vremuri bune, si L-ar cauta pe Domnul Isus inainte de Ziua  Nimicirii. Atunci va fi prea tarziu pentru semanat si secerat, prea tarziu pentru cainta  si credinta.

In agricultura  nu are niciun roast sa jelesti dupa  ce a trecut timpul semanatului. Credinta si hotararile sfinte au si ele timpul lor. Sa ne ajute Dumnezeu sa le optinem .{ CHARLES H. SPUTGEON}                                                                            

   

 

                                         

"EL SE INGRIJETE DE VOI"

"Mi-e mila de norodul acesta; caci iata ca de trei zile stau langa Mine, si n'au ce manca. Daca le voi da drumul acasa flamanzi, au sa lesine de foame pe drum, fiindca unii din ei au venit de departe "

"Ucenicii I-au raspuns: "Cum ar putea cineva sa sature cu paine pe oamenii acestia, aici intr-un loc pustiu?"Cate paini aveti ?" i-a intrebat Isus."sapte", I-au raspuns ei.(Marcu 8:2-3)

Acest cuvant al Domnului Cristos ne arata cat de hotarati au fost oamenii in dorinta lor de a fi cu Domnul Cristos. Erau de trei zile cu El si nu voiau sa plece de acolo, nici chiar cand li s-au epuizat rezervele de hrana,

Preferau sa stea cu El flamanzi, decat sa-L paraseasca si sa plece din locul pentru a-si cauta de mancare. Ar fi un lucru bun daca ar exista si in zilele noastre o asemenea devotiune fata de Domnul Cristos.

Unii oameni de-abia pot sa stea o ora cu Domnul Isus in biserica sau sa petreaca cateva minute in comuniune cu El dimineata si seara. Daca am avea o foame spirituala reala, nu ne-am obosi atat de repede asteptanduL pe Cristos.

Un alt gand sugerat de acestea cuvinte este acela ca Cristos va avea grija de cei care Il urmeaza cu toata inima. Motivul pentru care acesta multime a stat atat de mult in pustie era dorinta lor de a fi cu Isus si in special acest lucru a starnit compasiunea Lui cand i-a vazut ca deveneau tot mai flamanzi.

"Ei au venit aici ca sa Ma gaseasca pe Mine si au ramas in acest loc, uitand de propiile nevoi, pentru a putea fi aproape de Mine. N-o sa-i las sa sufera, ci ma voi ingriji de cele necesare pentru ei."

Putem invata de aici ca Domnul Isus va avea grija de cei care indura dificultati de dragul Sau. Se poate sa nu-i salveze de la,  suferinta insa va veghea intotdeauna asupra lor si Se va ingriji de ei in cel mai bun mod.

Inima Sa este la fel de tranda acum, in mijlocul slavei ceresti, si la fel de atenta fata de prietenii Sai aflati in nevoie, precum era cand se afla pe pamant.

Nu trebuie sa trecem cu vederea faptul  ca aici intanlim grija Domnului pentru nevoile  trupesti ale oamenilor. Suntem mereu in pericol de a limita credinta noastra in Cristos doar la lucrurile spirituale.

Dar El in acelasi mod iubitor  Se ingrijeste atat implinirea nevoilor spirituale. Dar El in acelasi mod iubitor Se ingrijeste atat de implinirea nevoilor noastre fizice, cat si a celor spirituale.{ J.R.Miller}

IMPOTRIVA JUDECARII ALTORA

"Dumnezeul rabdarii si al mangaierii sa va faca sa aveti aceleasi simtaminte. unii fata de alti, dupa pilda lui Hristos Isus.(Romani15:5) 

 "Dumnezeul nadejdeii sa va umple de toata bucuria si pacea, pe care o da credinta, pentruca prin puterea Duhului sfant, sa fiti tari in nadejde! (Romani15:13)

Putine greseli sunt mai obisnuite decat aceea de  a judeca pe altii. N-ar fi atat de rau daca am fi dispusi sa privim la oameni cu marinimie; dar nu suntem.  Ochii nosti sunt mult mai ascutiti sa gaseasca defecte si neajunsuri, decat semne ale frumsetii. 

Nu multi dintre noi descopera mereu trasaturi noi si fermecatoare  in altii; nu putini dintre noi pot depista un numar nelimitat de erori.

Daca noi insine ne-am afla la nivelul de la care ii  judecam pe altii, am fi niste oameni foarte sfinti. Daca am fi lipsiti de toate defectele pe care le vedem atat de rapid cand se arata in aproapele nostru, ar trebui sa fim aproape desavarsiti.

Acest cuvant al Domnului nostru nu numai ca ne invata sa nu fim critici si necrutatori la adres altora, ci ne invata sa nu fim crtici si  nerutatori la adresa altora, ci ne prezinta cea mai puternica motivatie impotriva unei asemenea judecari. Face referire la propiul nostru interes.

Altii ne vor ne vor da inapoi exact cum le dam noi. Nici unuia dintre noi nu i-ar placea ca oamenii sa fie critici si necrutatori fata de el. Sarim ca si arsi cand judecati nedrepte sunt pronuntate la adresa noastra.

Nu putem suferi reprosurile rautacioase. Pretindem ca oamenii sa ne judece obectiv.  Cerem ingaduinta si intelegere fata de neglijarea indatoririlor noastre si fata de imperfectiunile din caracterul nostru. Ne putem astepta ca alti sa fie mai ingaduitori fata de noi decat suntem noi fata de ei?

Daca dorim sa prim judecatile binevoitoare din partea altora, trebuie sa-i judecam si noi in acelasi fel Daca astazi criticam in mod aspru pe cineva, nu trebuie sa fim suprinsi daca aceeasi critica neinduratoare o vom auzi despre noi maine.

Dar daca pe de alta parte, vorbim frumos, apreciativ si binevoitor despre cineva astazi, mai mult ca sigur ca vom auzi maine cuvinte placute de care altul le-a spus despre noi.

Deci noi suntem cei care ne compunem in mare masura muzica sau disonanta din propiile inimi. Primim inapoi ceea ce dam.

Adunam recolta propiului nostru semanat. Apoi, la judecata de pe urma, vom primi si noi din partea Judecatorului ceea ce am semanat.{J.R.Miller

FOLOSIM RUGACIUNEA?

 "Moise si Aaron, dintre preotii Lui, si Samuel, dintre cei ce chemau Numele Lui, au chemat Numel Lui, au chemat pe Domnul si El i-a ascultat."(Psalmul 99:6) 

                                                         Folosim rugaciunea?

Acesti barbati s-au rugat mereu, au stat deseori pe genunchi in fata lui Dumnezeu. Ei aveau o sarcina grea de purtat; poporul lui Dumnezeu. 

Dar au aflat mereu credinciosia lui Dumnezeu prin faptul ca le-a ascultat rugaciunile.. Ne rugam si noi mereu? Sau ne rugam numai in anumite ocazii? Cum, cand si ce ne rugam? Sa raspundem fiecare la aceaste intrebari.

Ne rugam numai cand "arde" sau ne rugam regulat? Rostim cuvintele numai cu buzele sau din toata inima? Ne rugam numai pentru a-i prezenta lui Dumnezeu cererea sau asteptam de la El un raspuns corect?

Prorocul Ilie a experimentat ca rugaciunea ferbinte a celui drept are mare putere. Pavel scria; "Vreau dar ca barbatii sa se roage in orice loc si sa ridice spre cer maini curate, fara manie si fara indoieli".

Iacov recomanda: "Daca vreunuia dintre voi il lipseste intelepciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu mana larga si fara mustrare, si ea ii va fi data. Dar s-o ceara cu credinta, fara sa se indoiasca deloc..."

Observam ca exista anumite conditii, pentru ca Domnul sa asculte rugaciunile noastre. Un lucru este sigur: Dumnezeu ne asculta. Conform intelepciunii Sale, El va raspunde la timpul potrivit.(Samanta buna }

Cereti, si vi se va da; cautati si veti gasi; batati ,si vi se va deschide. Caci ori si cine cere, capata ; cine cauta gaseste; si celui ce bate, i se deschide.(Matei 7:7-8)

MILJOCITORUL

 "Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos."1Timotei 2:5) 

"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ca a dat pe singurul Sau Fiu, ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica.(Ioan 3:16 )

Un judecator trebuia sa-l judece pe un bun prieten de-al sau. Parasind calea cinstei, acela savarsise o fapta rea, care se pedepsea cu amenda. Judecatorul l-a pedepsit cu cea mai mare amenda, fapta fiind foarte rea.

Cunoscuta fiind prietenia dintre judecator si cel cu pricina, unii s-au gandit ca judecatorul a fost prea aspru dandu-i o amenda asa de mare; altii dimpotriva, l-au laudat pe judecator, pentru ca a judecat drept.

Mare a fost mirarea celor de fata, cand dupa rostirea hotararii, judecatorul s-a ridicat si a platit in locul prietenului sau amenda. In felul acesta, judecatorul a dovedit si respect fata de lege, dar si iubire fata de prietenul sau.

Intelegem din acesta istorioara ceea ce a facut Domnul Isus Hristos pentru toti oamenii care cred in El .Mantuitorul a condamnat pacatul, in dar in iubirea Sa nemarginita fata de pacatos a platit in locul lui.

Pedeapsa pacatului este moartea. El Domnul si Mantuitorul, Cel sfant si nevinovat, a luat locul celui ce era comandat la moarte din cauza pacatului.

Fiindca numai Domnul a facut aceasta lucrare, numai El singur poate mijloci intre Dumnezeu si oameni. Il cunoastem pe acest Mantitor ca Mijlocitorul nostru la Dumnezeu?{Samanta buna}

TINTA CREDINTEI NOASTRE

 Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta scaunul de domnie al lui Dumnezeu.(Evrei 12:2)

Bibila ne prezinta duhul de lepadare, de smerenie  si de ascultare al Domnului Isus Hristos devenit Om. El este Acela care are toata puterea in univers, Lui Ii apartine maratia si slava divina. Prin El; au fost facute toate lucrurile si toate se mentin prin El. 

Un astfel de Dumnezeu este Cel care a venit in aceasta lume ca Om sarac, ca slujitor. Vulipile aveau viziuni si pasarile Cerului cuiburi, dar El, Creatorul lor, nu avea o locuinta "propie", nici un loc pentru a-Si odihni capul.

El cauta neincetat binele oamenilor, lucra pentru pentru ei, ii invata; niciodata nu a facut ceva in folosul Sau, ci toata viata Sa a fost o renuntare totala.

Citind Scripturile care dadeau marturie mai dinainte despre El, vedem ca S-a smerit pana intr-atat, incat a luat cel din urma loc printre oameni. El a fost dispretuit, umilit pana la moarte. Totus placerea Sa a fost sa faca voia lui Dumnezeu.

Acesta este Mantuitorul pe care suntem invitati sa-L privim prin credinta. Toate suferintele Sale le-a suportat ca noi sa fim mantuiti,

Sa fim bucurosi ca avem o astfel de tinta a creintei noastre  si sa-L acceptam pe Domnul Isus ca Mantuitor al sufletelor noastre.{Samanta buna}

"...SI ELE VIN DUPA MINE

 "Oile Mele asculta glasul Meu; Eu le cunosc si ele vin dupa Mine. Eu le dau viata vecinica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea. Tatal Meu care Mi le-a dat, este mai mare decat toti: si nimeni nu le va smulge din mana Tatalui Meu.(Ioan 10:27-28-29)

Noi trebuie sa-L urmam pe Domnul fara sovaire, asa cum isi urmeaza oile pastorul, fiindca El are dreptul sa ne conduca unde Ii place.

 Noi nu suntem ai nostri; noi suntem "cumparati cu un pret  (1Corinteni 6:20). De aceea sa        recunoastem drepturile sangelui rascumparator.

Soldatii isi urmeaza capitanul, si slujitorul isi urmeaza stapanul. Noi nu suntem sinceri profesiuni noastre de credinta ca urmasi ai Domnului Hristos, daca punem la indoiala poruncile Domnului si Conducatorul nostru.

Supunerea este datoria noastra. curiozitatea este nebunia noastra. Domnul poate sa ne spuna adesea, asa cum i-a spus lui Petru: "Ce-ti pasa tie? Tu vino dupa Mine!" (Ioan 21:22)

Oriunde ne-ar conduce Domnul Isus, El merge inainte noastra. Chiar daca nu stim unde mergem, stim cu cine mergem. Cu un asemenea Tovaras, nu avem de ce sa ne temem de primejdiile drumului. 

Calatoria poate fi lunga dar "bratul Sau vesnic"Deutrenom 33:27) ne va purta la sfarsit. Prezenta Domnului Isus este asigurarea mantuirii vesnice. Fiindca El traieste, vom trai si noi.

Noi trebuie sa-L urmam pe Domnul Hristos in simplitate si credinta, fiindca toate cararile pe care ne duce El se termina in slava si nemurire. 

Este adevarat ca nu sunt carari usoare. Sa-r putea ca ele sa fie acoperite cu spinii incercarilor, dar ne conduc la "cetatea care are temelii tari, al carui mester si ziditor este Dumnezeu " (Evrei 11:10)

 "Toate cararile Domnului sunt indurare si credinciosie pentru cei ce pazesc legamantul si poruncile Lui"Psalmul 25:10) Sa ne punem toata incredera in Domnul. Stim ca in bogatie sau necaz, in boala sau sanatate, in popularitate sau dispret, scopul Sau se va implini Intotdeauna.

Acest scop va fi binele desvarsit pentru orice mostenitor al harului. Vom vedea ca este bine sa mergem pe culme cu Domnul Isus. Cand ploaia si zapada ne bat in fata, dragostea Lui ne va face mai binecuvantati decat cei care stau in fata focului lumii.

In gura leilor sau in ghearelor leopardului, te vom urma, Preaiubitul nostru. Scump Isus condu-ne, si noi vom alerga dupa Tine.{CHATLES H. SPURGEON}

"....ILIE A ZIS DE SAPTE ORI:"DU-TE IARASI"

 "Cereti, si vi se va da; cautati si veti gasi; bateti, si vi se va deschide. Caci ori si cine cere, capata; cine cauta gaseste, si celui ce bate i se deschide.(Matei 7:7-8) "...Ilie a zis de sapte ori: "Du-te iarasi" (Imparati 18:43)

Succesul se afla acolo unde Domnul l-a fagaduit. Pot sa pledezi in rugaciune luna de luna, fara niciun raspuns evident. Totusi, nu este posibil ca Domnul sa fie surd fata de poporul Sau atunci cand este sincer intr-o problema care priveste slava Sa.

Profetul Ilie a continuat sa se lupte cu Dumnezeu pe muntele Carmel, chiar daca nu a primit raspuns imediat la rugaciune. El nu s-a temut niciun moment ca nu va fi ascultat la curtea lui Iehova.

De sase ori slujitorul lui Ilie s-a intors la el fara niciun progres. Totusi de fiecare data Ilie i-a spus "Du-te iarasi". Noi nu trebuie sa cedam niciodata necredintei, chiar atunci cand credinta ne este incercata "de saptezeci de ori cate sapte" (Matei 18:22)

Credinta trimite speranta sa priveasca de pe varful muntelui Carmen. Daca nu se vede nimic, ea o trimite inca odata si inca odata. 

Departe de a fi zdrobita de  dezamagirile repetate, Credinta este indemnata sa miljoceasca mai ferbinte in fata Dumnezeului ei.

Ea este mai umila, dar nu descurajata. Suspinele ei sunt adanci, si vaietele ei mai puternice, dar nu slabeste niciodata stransoarea.

Ar fi mai placut pentru carne si sange sa primeasca un raspuns rapid, dar sufletele credincioase au invatat sa fie supuse, si sa astepte pe Domnul si dupa Domnul. Raspunsurile care intarzie produc adesea  o cercetare a inimii, si conduc astfel la pocainta si reforma spirituala.

 Stricaciunea noastra primeste atunci o lovitura de moarte, si inimile ne sunt curatite de idolatrie. Marele pericol este ca poporul poate renunta si poate pierde binecuvantarea.

Cititorule, nu cadea in pacatul acesta, ci continua sa te rogi si sa veghezi. In cele din urma s-a vazut un norisor, vestitorul de ploaie. La fel se va intampla si cu tine. 

.Fa  un semn pentru mine, ca sa vada vrasmasii mei si sa ramana de rusine.(Psalmul 86:17) iti va fi dat, si te vei ridica ca un print sa te bucuri de indurare pe care a cerut-o. Ilie era un om "supus acelorasi slabiciuni ca si noi"(Iacov 5:17)

Puterea Sa cu Dumnezeu nu statea in meritele lui propii. Daca rugaciunea sa credincioasa a valorat mult, de ce sa nu valoreze si a ta? Cere sangele pretios cu neincetata staruinta, si vei primi ceea ce ai cerut. {CHARLES H.SPURGON}

"INCUNUNEZI ANUL CU BUNATATILE TALE."

 Caile lui Dumnezeu sunt desavarsite, Cuvantul Domnului este incercat: El este un scut pentru toti cei ce alearga la El. Caci cine este Dumnezeu, afara de Domnul, si cine este o stanca ,afara de Dumnezeul nostru?(Psalmul 18: 30-31)

Tot timpul anului, in fiecare ora si in fiecare zi, Dumnezeu ne binecuvinteaza din belsug. Cand dormim si cand suntem treji, indurarea lui ne insoteste.

S-ar putea ca soarele sa nu straluceasca, dar Dumnezeul nostru nu inceteaza niciodata, sa trimita raze de iubire copiilor Sai. Ca un rau indurarea Sa ne inconjoara intotdeauna cu o  plinatate la fel de inepuizabila, ca natura Lui.

Ca si atmosfera care inconjoara mereu pamantul si sustine intotdeauna viata omului, bunatatea lui Dumnezeu inconjoara toate creaturile Sale. In ea,ei traiesc, se misca si supravietuiesc, ca in elementul lor. 

Asemenea soarelui de vara, care ne bucura cu razele sale mai calde si mai stralucitoare, asemenea raurilor care se umfla dupa ploaie, asemenea atmosferei care este uneori mai proaspta, mai invioratoare  si mai prietenoasa decat inainte la fel este si indurarea lui Dumnezeu.

Si ea are orele ei de aur, zilele ei de surplus cand Domnul Isi mareste harul lui in fata fiilor oamenilor. Printre binecuvantarile Sale zilele speciale de recolta realizarilor sunt un anotimp special de belsug de indurare.

Este anotimpul realizarilor, tinand seama de faptul ca tot ceea ce a fost inainte a insemnat doar speranta si asteptare. Mare este bucuria recoltei.

Fericiti sunt seceratorii care isi umplu bratele cu darnicia cerului. Psalmistul ne spune ca recolta este incununarea anului. Cu siguranta ca aceste indurari regale asteapta multumiri regale!

Sa-I oferim multumiri prin expresii tacute de recunostinta. Fie ca sufletele noastre sa-si aminteasca si sa mediteze la bunatatea Domnului. Apoi sa Il laudam, slavind si marind numele Sau, din bunatatea caruia izvoraste orice indurare. 

Sa-L preamarim pe Dumnezeu punandu-ne darurile in slujba Sa. O dovada practica de recunostinta este o multumire speciala oferita Domnului recoltei. {CHARLES H.SPURGEON}