"Iata Dumnezeu este izbavirea mea, voi fi plin de incredere, si nu ma voi teme de nimic; caci Domnul Dumnezeu este taria mea si pricina laudelor mele, si El m'a mantuiti.(Isaia 12:2)
Fara indoiala ca mirarea este concetrata in cuvantul "Iata", si marita de fraza dinainte: "Sionul zicea: m-a parasit Domnul, si m-a uitat"(Isaia 49:14)
Cat de uimita pare sa fie mintea divina vazand aceasta necredinta! Ce poate sa fie mai uimitor decat temerile si indoielile nefondate ale poporului favorizat de Dumnezeu?
Cuvantul iubitor de mustrare al Domnului ar trebui sa ne faca sa rosim. El striga: "Cum as putea sa te uit, daca te-am sapat pe mainile Mele? Cum indrasnesti sa te indoiesti de Mine, daca amintirea ta este sapata in trupul Meu? Oh, necredinta, ce minune ciudata esti!
Nu stim de ce sa ne miram mai mult: de credinciosia lui Dumnezeu, sau de necredinta poporului Sau. El Isi tine fagaduintele de o mie de ori, dar urmatoarea incercare ne face sa ne indoim de El. El nu ne dezamageste niciodata.
El nu este niciodata o fantana seaca. El nu este niciodata un soare care apune, un meteorit trecator, sau un abur care piere; totusi, noi suntem chinuiti incontinuu de temeri, incercati de banuieli, necajiti de neliniste, de parca Dumnezeul nostru ar fi un miraj din desert.
"Iata " este un cuvant care starneste admiratia. Aici avem intr-adevar o tema de admiratie. Pamantul si cerurile ar trebui sa fie uimite vazand ca razvratitii s-au apropiat atat de tare de inima iubirii infinite, incat au fost sapati in palmele Sale.
"Te-am sapat". Nu spune: "Am sapat numele tau", Numele este acolo, dar asta nu este totul: tu esti acolo , pe deplin. Observa aceasta plinatate! Am sapat persoana ta, cazul tau, imprejurarile tale, pacatele tale, ispitele tale, slabicinea ta, nevoiele tale, lucrarile tale.
Te-am sapat pe tine, totul despre tine, tot ce te periveste. Le-am pus pe toate acolo. Vei spune din nou ca Dumnezeul tau te-a uitat, stiind ca te-a "sapat pe mainile "Sale?{CHARLES H.SPURCEON
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu