" I-a dus singuri de o parte pe un munte inalt." ~Margu 9:2~
Cu totii am avut momente de inaltare pe culmi spirituale,cand am vazut lucrurile din perspectiva lui Dumnezeu si am vrut sa ramanem acolo .Dar Dumnezeu nu ne lasa niciodata sa ramanem acolo. Testul vietii noastre spirituale este sa avem putere sa cobori ;daca avem putere doar sa urcam,ceva nu este in ordine.
E inaltator sa fii pe munte cu Dumnezeu ,dar omul ajunge acolo numai pentru ca, dupa aceea ,sa coboare in valea celor stapaniti de diavol, pentru a-i ridica .Noi nu suntem facuti pentru munti ,pentru rasarituri si pentru lucrurile care incanta ochiul;aceste lucruri sunt menite a fi momente de inspiratie ,si doar atat.
Suntem facuti pentru vale ,pentru lucrurile obisnuite ale vietii,si aici trebuie sa ne dovedim caracterul .
Egoismul spiritual vrea intotdeauna sa ramana pe munte.Simtim ca am putea sa vorbim si sa traim ca ingerii daca am putea sa ramanem pe munte.
Momentele de inaltare sunt exceptionale ,ele isi au semificatia lor in viata noastra cu Dumnezeu ,dar trebuie sa fim atenti ca nu cumva egoismul nostru spiritual sa faca din ele singurele momente valoroase.Noi suntem in stare sa credem ca tot ce se intampla trebuie transformat in invataturi folositoare ,dar ,de fapt,trebuie transformat in ceva mai bun decat invataturile: in caracter.
Muntele nu este facut sa ne invete ceva,ci sa faca ceva din noi.Este o mare cursa sa intrebi mereu :"La ce foloseste aceasa experienta?" Nu putem masura niciodata astfel lucrurile spirituale .Momentele de pe varful muntelui sunt momente rare si ele isi au rostul lor in planul lui Dumnezeu.~Oswald Chambers~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu