~Psalmii 86:11 Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău. ~

vineri, 29 iulie 2016

UNEORI E INTELEPT SA FACI COMPROMISURI






















"Incolo , fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept , tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna, si orice lauda , aceea sa va insufleteasca. (Filipeni 4:8)

"Iubiti-va unii pe altii cu o dragoste frateasca. In cinste, fiecare sa dea intaietate altuia. (Romani 12:10)
Compromisul nu este intotdeauna un lucreu rau. Fireste, in Scriptura exista standarde morale si etice care nu lasa loc in nici un chip compromisului, dar sensul lui este mai larg de atat. Uneori este intelept sa faci un compromis.

Fara compromisuri  diferentele de opinie nu pot fi rezolvate, asa ca negocierile duc la incetarea lor. O casnicie buna se mentine si este intarita de compromisuri.

Cand in preajma adolescenti, mamele si tatii nu le ingaduie copiilor spatiu pentru miscare, ei cauta neazul cu lumanarea. Fratii care nu ajung la un compromis se cearta. Popoarele cu ideologii diferite care refuza sa se asculte reciproc si nu fac comptomisuri in anumite aspecte, isi declara razboi.

Spunem noi oare ca este un lucru usor? Sau lipsit de riscuri?  Sau ca e ceva natural? Nu. Este mult mai usor (si mai sigur) sa ramai pe pozitia ta, sa continui sa crezi ca solutia ta e unica si ca planul tau e singurul care poate fi urmat.Totusi , singura problema ar fi sa nu devii incust la minte  si singur sau sa fii inconjurat de cativa care nu gandesc.

In timp ce urmaresti caracterul adevarat, nu uita de compromisul intelept. Ingaduie-i inimii tale permisiunea de a se relaxa! Fii tolerant cu cei ce nu gandesc ca tine, care nu se imbraca asemenea tie, nu se preocupa de aceleasi lucruri ca tine, si nu voteaza ca tine. Fii tolerant cu cei care au idei teologice diferite de ale tale,al caror stil de inchinare este diferit.

Daca esti mai in varsta fii tolerant cu cei mai tineri, iar daca esti tanar fii tolerant cu cei mai in varsta. Domnul Isus a vrut ca poporul Sau sa fie format din oameni cu o credinta simpla, modelata prin har si bazata pe adevar.  Este ceea ce a vrut Pavel sa spuna cand a scris"In cinste, fiecare sa dea
intaietate altuia".{Bob GASS}


marți, 26 iulie 2016

INTOTDEAUNA ACUM


























"Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu,fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe care l-a primit".(1 Petru4:10)
"Va  imploram sa nu primiti harul lui Dumnezeu in zadar". (2Corinteni 6:1)

Harul de care ai avut parte ieri n-ajunge si pentru astazi. Harul este buna vointa imbelsugata a lui Dumnezeu; poti oricand conta pe prezenta lui, ca sa beneficiezi de el. "Prin multa rabdare, in necazuri, in nevoi,in stramtorari"-aici vine examenul rabdarii.

Nu reusesti sa te bazezi pe harul lui Dumnezeu in aceste situatii? Spui tu:" O, de data asta nu contez pe harul Lui! "? nu e varba sa te rogi si sa-I ceri lui Dumnezeu sa te ajute, ci sa iti insusesti acum harul lui Dumnezeu.

Noi facem din rugaciune o pregatire pentru lucrare, dar in Biblie nu gasim nicaieri asa ceva. Rugaciunea este exercitiul de apelare la harul lui Dumnezeu. Nu spune: "Voi rabda aceasta pana cand voi putea sa ma rog". Roaga-te acum; apeleaza la harul lui Dumnezeu in momentul in care esti in nevoie.

Rugacinea este cel mai practic lucru; ea nu este actul reflex de devotiune. Rugaciunea este ultimul lucru in care invatam sa apelam la harul lui Dumnezeu.

" In batai, in temnite , in rascoale,  in osteneli" - in toate acestea arata ca apelezi la harul lui Dumnezeu, har care te va face o pricina de uimire,pentru tine si pentru altii. Apeleaza acum, nu dupa aceea.

Cuvantul cel mai important din vocabolarul spiritual este acum. Indiferent unde te vor duce imprejurarile, continua sa apelezi la harul lui Dumnezeu in orice situatie ai fi. Una dintre cele mai mari dovezi ca apelezi la harul lui Dumnezeu este ca poti fi umilit fara sa manifesti alceva decat harul Lui.

"Neavand nimic..."Nu-ti pastra niciodata nimic.Revarsa tot ce ai mai bun din tine; fii intotdeauna sarac. Nu fi niciodata diplomat si grijuliu cu bogatiile pe care ti le da Dumnezeu. Aceasta inseamna saracie triumfatoare. {Oswald Chambers}

"Sa ne apropiem dar cu deplina incredere de scaunul harului,ca sa capatam indurare si sa gasim har, pentruca sa fim ajutati la vreme de nevoie".(Evrei 4:16)

sâmbătă, 23 iulie 2016

INSELACIUNEA TIMPULUI


























"Sa ne apropiem cu deplina incredere de scaunul harului, ca sa capatam indurare si sa gasim har, pentru ca sa fim ajutati la vreme de nevoie." (Evrei 4 16)

"...Iata ca acum este vremea potrivita ;iata ca acum este ziua mantuirii."(2Corinteni 6:2)

De la Blaise Pascal provine expresia: "Noi ratacim in timpuri care nu ne apartin, iar de singurul timp care ne apartine nu profitam."Poate ca aceasta exprimare pare greu de inteles la prima vedere. Dar nu este asa .Ce vrea sa spuna?

Ceva foarte decisiv: el ne indreapta atentia spre "astazi" Astazi - acesta este varful timpului - Aici se subdivizeaza timpul atribut - Caci ce a fost ieri, este trecut, Ce va fi maine, este viitor.

Astazi aceasta este perioada de timp scurta care se afla acum pe cantar. Timpul in care acum respir, traiesc, citesc, gandesc.Acest astazi nu pot niciodata sa-l retin . nu are nicio durata. nu se mai intoarce niciodata in acelas mod si in aceleasi imprejurari.

Ce inseamna acum "astazi" este spalat in urmatoarea clipa de curentul timpului si nu poate fi adus inapoi. La trecut nu mai avem acces. Cine pierde acest "astazi",pierde viata.Caci a trai inseamna sa folosesti ziua de astazi.

Cand se iau deciziile vietii noastre? Astazi. Si totusi: Ratacim in timpuri care nu ne apartin. De exemplu, copilul se gandeste : "Ah, daca as avea un ghiozdan si as putea sa merg la scoala ca prietenul meu!...

Fii atent: Tinerii vorbesc cu drag despre viitor, iar batranii vorbesc despre trecut. Indiferent ca esti tanar sau batran, toti "ratacesc in timpuri care ne le apartin".

Timpul trecut este intepenit intr-o lava rece, nemiscata,iar viitorul este adesea doar o Fata Morgana:iar de singurul timp care ne apartine nu profitam. Care timp imi apartine ,de fapt? Astazi ,prezentul! Este bucatica de timp, pe care o am acum la dispozitie. in cateva secunde ,ea este deja trecuta.

Acum ,Dumnezeu ne intampina in harul Sau. Cand Domnul Isus Hristos a venit pe acest pamant, Dumnezeu a miscat oamenii spre astazi, ziua mantuirii si harul Sau: "astazi , in cetatea lui David, vi S-a nascut un Mantuitor, care este Hristos ,Domnul"(Luca 2;11)

Acelas lucru se intampla de fiecare data cand prin vestirea Evangheliei - ori prin cuvantul rostit sau printr-o scriere ca aceasta - Isus, Domnul inviat si viu,apare in calea unui om.Asa ca la mai-marele vamesilor Zacheu din Ierihon: "Caci astazi trebuie sa raman in casa ta"(Luca19:5)

Astazi trebuie sa-ti deschizi urechea si inima. Astazi ,Dumnezeu te cheama. "Dumnezeu ... porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca." (Faptele Apostolilor 17:30)

Acum este ora pe care Dumnezeu o stabileste. Nu este ora cand imi convine mie, ci cand vrea Dumnezeu. Odata timpul potrivit va trece; caci nu este decat un pas intre mine  si moarte."( 1 Samuiel 20: 3).- De aceea:profita de unicul timp care iti apartine- astazi! {  Samanta Buna}

miercuri, 20 iulie 2016

ETERNITATE




















"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El,sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." (Ioan 3:16)

Daca scurtimea timpului este o realitate aspra, cu atat mai solemna este lipsa de sfarsit a eternitatii.
Putine cuvinte in limbajul nostru sunt atat de greu de inteles ca acestea: pentru totdeauna.

Pentru a simti cat de mult iti scapa intelegerii, gandeste inapoi la timpul dinainte  de a fi fost creata lumea inapoi la perioda dinainte de a fi fost creati ingerii,inapoi la timpul cand nu era nimic altceva decat singur Dumnezeu.

Mergi inapoi mai departe, spre inceputurile fara inceput. Inapoi, inapoi! Dumnezeu intotdeauna era,El niciodata n-a incept sa fie. Apoi indreapta-ti gandul inainte,in viitor,dupa ce pamantul va fi distrus, dupa ce pacatul va fi disparut,dupa ce timpul va fi incetat.

Inainte,Inainte! Pentru totdeauna si in veci de veci! Nici un sfarsit! Niciun sfarsit!Atunci cand mintea pare ca ajunge la capatul limitelor ei stramte,adu-ti aminte ca vei trai etern.O viata fara de sfarsit!Vesnicie!

H.Van Loom, ne-a dat o ilustrare clasica, desi cu totul insufienta: "Departe, spre nord, in tara numita Svithjod se inalta o stanca. Are  o inaltime de o mie de mile si o latime de o mie de mile. O data la fiecare mie de ani o pasare vine la stanca aceasta sa-si ascuta ciocul.Atunci cand stanca va fi disparut, va fi trecut o singura zi a eternitatii".

R.Eduart a incercat s-o descrie astfel: " Pe bordul unui vapor care traverseaza oceanul,luam un degetar, il agatam de o ata, il afundam in ocean si scoatem apoi degetarul plin cu apa sarata. Aceasta ar reprezenta timpul luat din oceanul eternitatii".

Eternitate este un ocean fara tarmuri. Este timp fara sfarsit. Este clipa urmatoare pentru totdeauna prezenta.Este timpul existentei lui Dumnezeu...

Insesi cuvintele par ca gem sub povara ideii. Si nici un om nu poate pretinde ca rationeaza, daca nu tine seama de faptul coplesitor ca viata aceasta nu este decat un fir de nisip pe tarmurile fara sfarsit ale eternitatii. Intreaga viata ar trebui sa fie traita avand in vedere valorile eterne.

Se spune despre catredala din Milan ca are trei usi alaturate. Deasupra celei dintai este incrustata o coroana de trandafiri cu inscriptia:"Tot ce iti place este doar pentru o clipa ". Cea de-a treia usa este impodobita cu o cruce si cuvintele acestea:"Toate necazurile sunt numai pentru o clipa".Iar deasupra usii din mijloc este un cuvant spre amintire:"Numai ce este etern are importanta".

 Daca suntem crestin, atunci trebuie sa traim  pentru ce ramane in eternitate.Trebuie sa fim foarte familiarizati cu realitatea ei coplesitoare. Atunci, inaintand spre ea, va fi o stralucire stranie in ochii nostri si o hotarare tare in inimile noastre,pentru ca planurile noastre nu se vor sfarsi in timp.
Vom trai pentru atunci ,nu pentru acum! {Extras din CALEA,  AEVARUL SI VIATA}

duminică, 17 iulie 2016

PREVESTIRI

























" Prea iubitilor, sa ne iubim unii pe altii;caci dragostea este de la Dumnezeu.Si oricine iubeste este nascut din Dumnezeu si cunoaste pe Dumnezeu."( Ioan 4:7)

-  Eva ,scumpa mea, zilele acestea te-ai simtit mai bine,nu-i asa?
-  Taticule- raspunse Eva,cu o hotarare neasteptata- de multa vreme aveam de gand sa-ti spun niste lucruri .As vrea sa ti-le impartasesc acum,cat mai sunt, cat de cat in putere. Saint Clare fu cuprins de un tremur nervos in vreme ce Eva i se aseza in poala. Fetita isi rezema capul de pieptul lui si continua:

- N-are nici un rost Taticule ,sa incerc sa-ti mai ascund adevarul . A cam sosit vremea sa va parasesc. Plec si n-am sa mai vin niciodata inapoi! si Eva suspina.

- Ei, haide ,micuta si iubita mea Eva , alunga gandurile astea! zise Saint Clare, tremurand in timp ce vorbea,dar incercand din rasputeri sa para bine dispus esti prea nelinistita si deprimata. Capul sus,vino-ti in fire! Priveste am cumparat o statuie pentru tine!

- Nu taticule-  spuse Eva, impingand-o cu blandete intr-o parte - nu incerca sa te duci singur cu vorba!
Nu ma simt nicidecum mai bine ,imi dau prea bine seama si singura de asta. Stiu ca in curand am sa va parasesc,dar nu sunt nici nelinistita  nici deprimata. Daca n-ai exista tu, taticule, si  prietenii mei ,as fi de-a dreptul fericita. Imi doresc sa ma duc si astept asta cu infrigurare!

- Dar ce anume ,copila mea draga, ti-a adus atata mahnire in suflet? Ti-am oferit totul, ai avut parte de-ceea ce ar fi putut sa te faca fericita.

- Mi-as dori mai curand sa ma aflu in ceruri ,cu toate ca, doar pentru binele prietenilor mei, as mai vrea sa zabovesc pe taramurile pamantesti. Sunt o multime de lucruri care ma intristeaza aici,lucruri pe care le gasesc de-a dreptul ingrozitoare. As prefera sa fiu acolo ,insa pentru tine n-as vrea sa te parasesc cu nici un chip. Gandul asta aproape imi frange inima!

-Dar,Eva, ce anume te mahneste si te ingrozeste?
- O. lucrurile care se intampla,si se intampla tot timpul. Mi-se rupe sufletul de mila sarmanilor nostri negri, care ma iubesc atat de mult. Toti sunt buni si draguti cu mine. Mi-as dori taticule, sa poata fi liberi cu totii.
- Dar,  Eva, copilo, nu crezi ca acum sunt intr-o situatie care sa-i multumeasca suficient?
- O taticule ,dar ce crezi ca s-ar alege de ei, daca cumva tie ti se va intampla vreodata ceva? Nu sunt decat foarte putini oameni ca dumneata , taticule, poti sa-i numeri pe degete.

- Este o problema destul de spinoasa si delicata,draga mea. Nu exista nici o indoiala ca sistemul nostru de guvernare este unul cat se poate de prost. O multime de oameni,printre care ma numar si eu ,e convins de acest lucru. Mi-as dori din tot sufletul sa nu existe un singur sclav in toata tara dar, din nefericire ,habar n-am ce trebuie intreprins in directia asta!

- Taticule,  tu esti un om atat de bun, si nobil si de dragut si intotdeauna te pricepi sa spui lucrurilor pe nume intr-un mod care suna foarte placut.Nu crezi ca ai putea sa mergi din om in om,sa incerci sa-i convingi sa faca dreptate in privinta aceasta? Atunci cand n-am sa mai fiu printre cei vii,taticule, iar tu sa te gandesti la mine,fa-o de dragul meu. As face-o chiar eu ,daca as fi in stare.

-Cand n-ai sa mai fii printre cei vii! exclama Saint Clare,inspaimantat. Eva, copila mea ,te implor nu-mi vorbi in felul asta! Tu esti tot ce am pe lume.

_Taticule drag - zise fetita,lipindu-si obrajii invapaiati de ai lui- cat de mult as vrea sa plecam impreuna!

- Unde anume ,comoara mea? intreaba Saint Clare.
-In casa Mantuitorului nostru.E atat de liniste si pace acolo.Si atata iubire! {din Coliba unchiului Tom}




marți, 12 iulie 2016

CORZILE VIORII





















"Doamne, ai mila de noi ! Noi nadajduim in Tine.Fii ajutorul nostru in fiecare dimineata si izbavirea noastra la vreme de nevoie!" (Isaia 33: 2)

Niccolo Paganini (1782-1840) a fost un cunoscut compozitor si violonist italian. El a fost dintre cei mai de seama inovatori ai tehnicii violonistice. Se spune ca in una din seri, asistenta astepta cu nerabdare inceperea unei reprezentatii a lui Paganini.

Sunetele viorii lui Paganini parca zburau. Deodata se auzi ceva straniu: una din corzile viorii maestrului se rupse. Dirijorul, orchestra si publicul inlemnira, dar nu si Paganini.uitandu-se la partitura, continua sa scoata sunete frumoase dintr-o vioara cu o coarda rupta.

Dirijorul si orchestra reluara partitura muzicala. Inainte ca publicul sa se insenineze,un alt sunet atrase atentia spectatorilor. Se rupse o alta coarda a viorii. Dirijorul se opri din nou. Orchestra la fel, dar nu si Paganini.

Ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic,el continua concertul. Dirijorul si orchestra impresionati incepura sa cante. Dar nefericirea se repeta din nou. Dirijorul se opri, la fel si orchestra,iar spectatorii inmarmurira. Insa Paganini continua. Scoase toate sunetele cu o singura coarda.

Dirijorul se incuraja, si tot asa si orchestra, iar publicul trecu de la liniste la aplauze.Paganini a atins gloria! El este simbolul profesionistului, care continua sa mearga inainte prin greutati.

Viata este un mozaic de experiente si transformari. Viata noastra se aseamana adeseori cu vioara lui Paganini careia i s-au rupt corzile. Prietenii ne parasesc; cateodata dusmani ne sunt cei din casa. Peste tot "corzi rupte". Ce sa facem? Sa cadem descurajati la pamant? Nu, niciodata!

Sa mergem la Mantuitorul asa cum suntem. El nu numai ca a suferit intocmai ca noi,ci infinit mai mult decat am putea suferi noi vreodata. A indurat cu mult mai mult decat ne-am putea inchipui ca ar putea suferi cineva vreodata.

De aceea sa mergem la Omul durerii pentru a gasi consolare si pace. Stim ca El cunoaste ce inseamna suferinta. Stim ca apropiindu-ne de Mantutorul vom gasinu numai usurarea durerilor noastre fizice ,ci vom vedea in ele o adevarata binecuvantare.

Intr-o imprejurare, apostolul Pavel a spus: "toti m-au parasit". A disperat apostolul cu aceasta "coarda rupta"? Nu ,ci el a adaugat : "Insa Domnul a stat langa mine si m-a intarit" (2 Timotei 4:17)Daca treci prin imprejurari asemanatoare , cititorule, si vreo "coarda " din viata se va rupe,nu uia ca Domnul nu-i paraseste pe ai Sai niciodata.

Cand esti in strimtorare, cand "corzile " viorii tale se rup ,cand nu mai ai pe nimeni,alearga la ISUS! Numai El poate face ca viata ta sa vibreze intr-un imn de speranta. { Samanta buna}

vineri, 8 iulie 2016

SABLONUL PERFORMANTA / ACCEPTAREA


























"Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre; ci unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca si noi ,dar fara pacat."(Evrei 4:15)

Domnul Isus te iubeste neconditionat si doreste sa" lucreze" cot la cot cu tine. Cea mai buna parte este ca nu te condamnaa cand se afla alaturi de tine! Ia aminte: Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre..."

Domnul Isus ne intelege chiar daca nimeni altcineva n-o face. Ne intelege chiar si atunci cand nu ne intelegem pe noi insine. Oamenii vad ce facem si vor sa stie de ce nu facem acel lucru mai bine sau, pur si simplu, de cel facem.

Insa Domnul Isus ne intelege comportamentul, ranile emotionale din trecut,si scopul crearii noastre. El ne intelege temperamentul daruit la nastere, zbaterile si chiar fundamentul defectos pe care ne cladim stima de sine.

Si nu numai ca ne intelege, dar ii si pasa de noi! Odata intrati intr-o relatie personala cu El , va incepe procesul eliberarii de durere, de revelarea a adevaratei noastre valori, si de initiere a darurilor.

Putin cate putin, ne va da inapoi tot ce ne-a furat diavolul.  Si in timp ce se intampla toate aceste lucruri , Dumnezeu ne pozitioneaza, in siguranta in Domnul Cristos, astfel ca suntem mereu primiti in prezenta Sa.

Mantuirea, inclusiv acceptarea totala din partea lui Dumnezeu,castigata de Domnul Isus pe cruce,devin ale noastre in momentul in care credem acest lucru. Cunostinta acestor lucruri face viata minunata!{Bob GASS}

marți, 5 iulie 2016

TE VAD MERGAND PRIN PRAF SI SOARE





















Te vad mergand prin praf si soare,
Mergand spre jertfa salvatoare;
Te vad cum, prin multimi straine,
Isus, duci crucea pentru mine.

R: Multumesc si ma inchin ,
     O, Isuse,Miel divin!
     Caci prin jertfa Ta mi-ai dat
     Harul vietii nesecat;
     Laudat, laudat, laudat, fii laudat!


Te vad cum fruntea cu ocara,
Vrasmasii Ti-o incunuara;
Te vad si inteleg mai bine,
Cat ai platit Tu pentru mine

Te vad intins smerit pe cruce,
Cum sangele suvoi se duce;
Te vad , sub norii uri pline,
Isus, cum suferi pentru mine,

Te vad in marea Ta durere,
Stand singur,fara mangaiere;
Te vad sub lovituri haine,
Cum mori, Isuse, pentru mine,

Te vad! Dreptatea cea Divina,
Cerea o jertfa pentru vina,
Si pe altar te-ai pus pe Tine,
Platind Tu pretul pentru mine.

{Niculae Moldoveanu}

vineri, 1 iulie 2016

AUTORUL MANTUIRII ETERNE





















" El este Acela care,in zilele vietii Sale pamantesti, aducand rugaciuni si cereri cu stigate mari si cu          lacrami catre Cel ce putea sa-L izbaveasca dela moarte, si fiind ascultat ,din pricina evlavei Lui,
      macar ca era Fiu , a invatat sa asculte prin lucrurile pe care le-a suferit.

Si dupa ce a fost facut desavarsit, s-a facut pentu toti cei ce-L asculta,urzitorul unei mantuiri vesnice.
 (Evrei 5:7-8-9)

Certitudinea si bucuria noastra depind de cunoasterea pe care o avem despre Domnul Isus.Ca sa invatam sa-L cunoastem pe El, sa credem in siguranta si plinatatea mantuirii noastre,trebuie sa traim permanent cu Hristos si dragostea sufletului nostru sa fie Dumnezeu.

Drumul acesta este greu, uimitor ,dar, pe masura ce invatam sa-l cunoastem pe Domnul Hristos, vom fi multumiti ca-L avem pe El si dragostea Lui. Daca nu avem incredere totala in Domnul Hristos,firea noastra si descurajarea pun stapanire pe noi.

Este bine sa stim ca Domnul Hristos ne intelege in totul; si trebuie sa acordam Persoanei Sale deplina valoare.El poate sa ne inteleaga in mod real, pentruca a fost Om desavarsit.Si daca El intra in toate necazurile noastre, este pentru a ne face pe noi sa intram in toate aspectele gloriei Sale.

El este Fiul lui Dumnezeu,Preot dupa randuiala lui Melhisedec, dar vrea ca orice desavarsire manifestata de El sa ne ajute sa simtim contrasul intre aceasta glorie si harul suveran care-L face sa coboare in mijlocul pacatosilor ,pentru a Se pune in locul lor.

Nu este nici o dificultate , nu se intampla nici  un lucru penibil , nici un pericol nu ne amenita pe care Domnul Isus sa nu-l fi incercat si depasit in timpul vietii Sale pamantesti.Cu cat inainta , cu atat puterea Lui era mai evidenta. Rezultatul era demostrarea continua a ascularii si a dragostei. Asa cum ni se prezinta in urmatoarele cuvinte : "Tu esti Preot pentu totdeauna dupa randuiala lui Melhisedec".

"Si, fiind facut desavarsit, a devenit pentru toti cei care asculta de El autor al mantuirii eterne."
(Evrei 5:9) { J.N.D.}