' MAI BUN ESTE SFARSITUL UNUI LUCRU DECAT INCEPUTUL"

"Dar Dumnezeu Isi arata dragoste fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi.Deci cu cat mai mult acum,  cand suntem socotit  neprihaniti, prin sangele Lui, vom fi mantuiti prin El de mania lui Dumnezeu.(Romani 5:8-9)

Priveste-ti Domnul si Inatatorul,ca sa vezi inceputul Lui.  El a fost "dispretuit si parasit de oameni, om al durerii" (Isaia 53:3) Vrei sa-I vezi sfarsituil? Sta la dreapta Tatalui Sau, asteptand ca dusmanii sa-I fie sub picioare. (Psalmul 110:1)

"Cum este El, asa suntem si noi" (1Ioan 4:17) Trebuie sa porti crucea, astfel nu vei ajunge sa porti coroana; trebuie sa mergi prin noroi, daca vrei sa pasesti pe strazi de aur. 

Inveseleste-te ,deci ,sarmane crestin."Mai bun este sfarsitul unui lucru decat inceputul lui ".Uita-te la viermele acela hidos; ce infatisare oribila are! Este inceputul unui lucru.

Observa fluturile acela cu aripi minunate, zboara in soare din floare in floare, plin de fericire si viata; acesta este sfarsitul. Vermele acela esti tu, infasurat in crisalida mortii; dar, atunci cand apare Domnul Hristos, vei fi" ca El, pentru ca Il vom vedea asa cum este" (1Ioan 3:2)

Fii multumit sa fii ca El, pentru a fi si El  multumit de de tine. Damantul neslefuit este pus pe roata slefuitorului. El taie din toate partile.Pierde mult -- si este costisitor pentru el.

 Regele este incoronat ; diadema este pusa pe capul monarhului in cantec de trambita. Raze stralucitoare scanteaza din coroana, si ele vin chiar de la diamantul care a fost pusa pe capul monarhului in cantec de trambita.

Raze stralucitoare scanteiaza din coroana, si ele vin chiar de la diamantul care a fost slefuit recent cu atata cruzime. Poti sa indraznesti sa te compari cu un asemenea diamant,fiindca faci parte din poporul lui Dumnezeu; acum este timpul procesului de slefuire.

Lasa credinta "si rabdarea {...} sa-si faca desavarsit lucrarea" (Iacov 1 :4), fiindca in ziua in care coroana va fi asezata pe capul "Imparatului vesniciilor, a nemuruitorul, nevazutului "( 1 Timotei 1:17), raza de glorie va straluci deasupra ta, 

Ei vor fi ai Mei zice Domnul ostirilor, Imi vor fi o coroana deosebita, in ziua pe care o pregatesc eu"  (Maleahi 3:17) "Mai bun este sfarsitul unui lucru decat inceputul lui".(Eclesiastul 7:8)CHARLES H. SPURGEON

"...EU TE INTARESC...'

 

Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, si sanatoase  pentru oase.Proverbe 16;240)

Nu te teme, caci Eu sunt cu tine; nu te uita cu ingrijorare, caci Eu sunt Dumnezeul tau; Eu te intaresc ,tot Eu iti vin in ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.(Isaia 41 10)

Dumnezeu are rezerve puternice cu care sa-Si tina angajamentul, fiindca este capabil sa faca totul. Credinciosule pana nu vei seca  oceanul atotputernciei, pana nu vei sfarama in bucati muntii tariei , nu ai de ce sa te temi.

Nu te candi ca ca puterea omului va putea birui vreodata puterea lui Dumnezeu. Cat va sta pamantul in picioare, ai destule motive sa ramai tare in credinta.

Acelasi Dumnezeu care conduce pamantul pe orbita, care hraneste cuptorul aprins al soarelui si aprinde lampile stelelor a promis sa te intareasca in fiecare zi. 

Daca El este capabil sa sustina universul, ce te face sa crezi ca nu va fi in stare sa-Si indeplineasca promisiunea? Aminteste-ti ce a facut in vechime in generaatiile trecute.

Aminteste-ti ca a vorbit, si s-a facut; ca a poruncit ,si au luat fiinta. Oare va obosi Cel care a creat lumea? El a facut lumea din nimic; nu va fi oare in stare sa-Si sustina copiii?

Va fi necredincios cuvantului Sau, si lipsit de putere? Cine stapaneste furtuna? Nu calatoreste El pe aripile vantului, nu face din nori carul Sau, si nu tine oceanul in palma mainilor Lui? Cum te-ar putea dezamagi?

Daca ti-a facut o asemenea promisiune, te vei indoi macar o clipa de El, crezand ca  nu are putere sa o indeplineasca? Ah, nu! Nu poti sa te mai indoiesti .

Dumnezeul si puterea mea, cred ca promisiunea Ta se va indeplini, fiindca reverzorul necuprins al harului Tau nu poate fi golit niciodata, si hambarul fara fund al puterii Tale nu poate fi golit de prietenii Tai sau jefuit de dusmani,

"Toti cei fara putere sa se-ntareasca Si in cantare  pe Iehova sa-L mareasca,"{CHARLES H. SPURGEON}

"El ITI VINDECA TOATE BOLILE TALE"

 "Domnul este indurator si milos, incet la manie si plin de bunatate El nu cearta fara incetare si nu tine mania pe vecie. Nu ne face dupa pacatele noastre, nu ne rasplateste dupa faradelegile noastre Ci cat sint de sus cerurile fata de pamant, atat de mare este bunatatea Lui pentru cei ce se tem de El; cat este de departe rasaritul de apus, atat de mult a departat El greselile  noastre de la noi.(Psalmul 103:8-10-11,12)

Oricat ar fi de umilitor, trebuie sa recunoastem ca fiecare dintre noi sufera mai mult sau mai putin din cauza pacatului. Ce alinare este sa stim ca avem un Mare Medic care este dortior si capabil sa ne vindece! Sa ne gandim putin la El in seara aceasta. 

Remediile Sale sunt foarte rapide ; viata se afla in insasi privirea Sa. Remediile Sale sunt radicale ; El are in vedere chiar focarul bolii. De aceea, remediile Sale sunt sigure si temeinice. 

El nu da gres niciodata si boala nu se intoarce niciodata. Nu exista nici o cadere, atunci cand vindeca Domnul Hristos. Nu exista nicio teama ca pacientii Sai se vor insanatosi doar pentru un anotimp; El ii face pe oameni noi.

El le da o inima noua si pune un duh de dreptate, El este priceput in toate bolile. Medicii au in general o anumita specializare. Desi pot sa sti cate putin despre toate durerile si suferintile  noastre, exista o arie din medicina in care au studiat mai mult. 

Dar Domnul Isus Hristos este obisnuit cu intreaga natura umana. El este la fel de priceput cu toti pacatosii; nu a intanlit niciun caz care sa fie din cale -afara de dificil pentru El.

Desi are de vindecat complicatii extraoridinare ale unor boli ciudate, stie dintr-o privire cum sa trateze pacientul. El este singurul Doctor universal si remediul pe care Il ofera El este singurul leac adevarat, care vindeca in orice circumstanta. Oricare ar fi boala noastra spirituala , putem merge cu ea de indata la Medecul Divin. 

Nu exista nicio stricaciune a inimii pe care Domnul Isus sa nu o poata indeparta. Sangele Sau "ne curateste de orice pacat (1Ioan 1:7)

Daca ne gandim la numarul celor care au scapat de orice boala prin  puterea atingerii Sale ,ne vom aseza bucurosi in mainile Lui. 

Ne incredem in El si pacatul  moare; Il iubim si harul traieste; Il asteptam si harul este intarit; Il vedem asa cum este harul este desavarsit pentru  vecie.{CHARLES  H.  SPURGEON}

"DOMNUL ISUS HRISTOS -SINGURUL MANTUITOR"

 "Dragoste lui Dumnezeu fata de noi s-a aratat prin faptul ca Dumnezeu a trimis in lume pe singurul Sau Fiu, ca noi sa traim prin El.

 Si dragoste sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi  si a trimis  Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre. (1 Ioan 4;9,10)

Prin lucrarea harului lui Dumnezeu, acest lucru ne este bine lamurit si stim siguri ca numai in Domnul Isus Hristos este mantuire si in nimeni altul afara de El. Slava Domnului ca ne-a adus la aceasta simplitate cu privire  la mantuire si nu putem auzi de la nimeni vreo vorba care ar insemna mantuirea ar fi in altceva sau in altcineva.

Da mantuirea se afla numai in Domnul Isus Hristos-- singurul Mantuitor , dupa cum este scris in Cuvantul lui Dumnezeu. "Si noi am vazut si marturisim ca Tatal a trimes pe Fiul ca sa fie Mantuitorul lumii.(1 Ioan 4 14)

Undeva era un credincios cu vaza, un om amarat, cinstit, evlavios, harnic in lucrarea lui Dumnezeu El ii cerceta pe cei bonlavi si era stimat de toti pentru credinta si sicertatea lui.

Omul acesta s-a imbonlavit.Si pentru ca facea parte din biserica protestanta, a venit pastorul sa-l viziteze. In biserica protestanta sunt si oameni cu adevarat credinciosi; nu prea multi, dar sunt.

Nu le vine, insa usor sa se desparta de biserica lor. Unii din pastorii protenstanti sunt cu adevarat intorsi la Dumnezeu. Venind la acest credincios bonlav, pastorul i-a spus:

- Dumneata, cu viata dumitale, cu credinta  dumitale , poti sa stai linistit in fata vesniciei, caci cine a mai facut ceea ce ai facut dumneata? Cine a ajutat pe saraci,  a cercetat pe bonlavi ca dumneata?

Il lauda deci pentru viata lui. Lauda nu era nejustificata, dar cel credincios nu putea sa primeasca astfel de laude, ca si cum ar avea vreun merit, pentru ca el nu pune pe seama sa lucrul vrednic de lauda, ci pe seama Domnului Isus Hristos. De aceea, acel om i-a spus pastorului:

-Nu asa! Te rog sa nu vorbesti cu laude despre mine, ci sa vorbesti cu laude la adresa Mantuitorului meu. Citeste, te rog,ceeea ce este scris in Epistola catre Romani 3:24

"Si sunt socotiti neprihaniti fara plata, prin harul Lui, prin rascumpararea care este in Isus Hristos". Scriindu-le efesenilor, apostolul Pavel de asemene spune: "In El avem rascumpararea prin sangele Lui, iertarra pacatelor" (1;7)

In Epistola catre Romani (5.1)citim" Fiindca suntem socotiti neprihaniti prin credinta, avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos".

Frumoasa stare duhovniceasca avea acest credincios si o buna temelie pentru sufletul sau! Ii facea rau sa auda ca este laudat si nu voia sa primeasca laude, cand toata lauda se cuvine numai Aceluia de la care vine orice lucru bun si orice dar desavarsit , dupa cum este scris la (Iacov 1:17)"Noi suntem lucrarea Lui Ef .2:10 si nu este meritul nostru orice s-ar vede bun la noi{TEODOR POPESCU}

"SUNTEM IN MANA LUI DUMNEZEU"

Mare este Domnul si foarte vrednic de lauda.si marimea Lui este nepatrunsa.

 "Domnul este drept in toate caile Lui , si milostivi in toate faptele Lui. Domnul este langa toti cei ce-L cheama, langa cei ce-L cheama cu toata inima. (Psalmul 145:3,17,18)

Tot timpul sintem in mana lui Dumnezeu pentru vesnica noastra ocrotire, dar si pentru cresterea noastra  in educarea vieti Dumnezeiesti. Acesta o simtim mai ales in timpurile marilor necazuri. Daca El trebuie sa ne mustre atunci sa nu ocolim mana Lui.

Lucrarea Lui de mustrare trece totdeauna prin inima Sa de Tata comportandu-Se cu noi ca si cu niste  fii. Aceasta legatura familiara sta la baza educarii noastre. 

El poate sa stoarca lacrami de la o inima de piatra si poate sa ingenuncheze pe un improvitor. Nu numai carnea poate suferi ci El poate implanta sabia si in sufletele noastre.

Cei care astazi le merge bine sa aiba mila de cei in suferinta si incercati, caci maine s-ar putea  ca necazul sa-si gaseasca o portita si la ei. 

Niciodata sa nu se gaseasca in gura si inima noastra  o judecata rea cu privire la cei care trec prin necazuri, caci aceasta sunt lucruri intre Tatal ceresc si fiecare individ de pe pamant.

Daca suntem un timp in suferinte si intristari, atunci sa avem unica dorinta ca Dumnezeu sa-si indeplineasca intentile cu noi in binecuvantarea si spre slava Sa.

Dumnezeu are numai ganduri de dragoste si pace cu noi toti.  Ce repede poate El sa indeparteze toate  toate suferintile de la noi toti.

"Ci cand mahneste pe cineva, se indura iarasi de el, dupa indurarea Lui cea mare, Caci El nu necajeste cu placere , nici nu mahneste bucuros pe copiii oamenilor." (Plangeri 3:32-33)

Sa nu dispretuim faptul ca suntem in scoala Domnului , deoarece El cunoaste inceputul si sfarsitul, masura greutatilor tuturor suferintilor, El cunoaste ce este necesar pentru progresul nostru in credinta. 

Parasirea unei raspunderi data de Dumnezeu nu este niciodata dovada smerenei;  dimpotriva smerenia cea mai adanca se va arata cand ramai la locul tau de atarnare de Dumnezeu. La fel este si cand vrem sa parasim scoala incercarilor.{CALENDAR BIBLIC } DOMNUL  ESTE APROAPE}

"CARACTERUL DOMNULUI CRISTOS"

 O, adevaratsi cu totul vrednic de primit este cuvantul, care zice:"Hristos Isus a venit in lume ca sa mantuiiasca pe cei pacatosi",dintre care cel dantai sunt eu." (1 Timotei 1 :15)

Marcu nu intentioneaza sa lase loc pentru greseli in privinta Persoanei Domnului nostru. Fiecare din numele pe care el le foloseste aici reprezinta o anumita latura a caracterului Sau.

Isus inseamna Mantuitor."Si-I vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale." Niciunul din numele Sale nu poate fi mai minunat decat acesta. Este pastrat cu sfintenie in inima fiecarui crestin.

 Aceata este numele care aduce speranta in sufletele noastre . Primul lucru de care avem cu totii nevoie este de a fi mantuiti, si El este singurul Mantuitor.

Cristos inseamna Cel Uns. El este Acela pe care Tatal L-a uns ca sa fie Profet, Preot si imparat. El este Profetul nostru, Invatatorul nostru; El este Preotul nostru care mijloceste pentru noi, dupa ce S-a adus ca jertfa pentru pacatele noastra; El este Imparatul nostru, si noi trebuie sa-L ascultam.

Fiul lui Dumnezeu ne vorbeste despre natura Sa divina si despre  calitatea Sa eterna de Fiu. Aceasta este numele care da siguranta tuturor  speratelor si increderii noastre. Daca ar fi fost doar un om, ar fi putut sa fie foarte tandru, iubitor si bun, dar ar fi putut El face pentru noi tot ce avem nevoie? 

Ar putea un om sa faca ispasirea pacatelor noastr? Ar putea un om sa-si   puna propia sa viata in sufletele noastre moarte? Ar putea un om sa lupte bataliile noastre  in locul nostru si sa ne elibereze din mainile lui Satan? 

Ar putea un om sa fie cu noi pe toate caile noastre de truda si necaz, nevoi si lupte? Ar putea  un om sa fie cu noi in moarte si sa ne duca prin taina intunecata spre glorie? Ar putea un om sa ne apere la  judecata? Divinitate  Domnului Cristos este stanca sperantei si salvarei noastre.

Mantuitorul si Imparatul nostru, si care a primit ungerea, este Fiul lui Dumnezeu. Putem sa ne rezemam pe pieptul Lui si sa stim ca suntem imprejumiti  de divinatatea si refugiul nostru este eternul Dumnezeu, iar bratele care sunt stranse in jurul nostru sunt vesnice.  

In toate pericolele, putem sa ne odihnim in siguranta, caci puterea care ne-ar smulge din locul nostru de odihna ar trebui sa fie mai mare decat cea a lui Dumnezeu.{J.R.Miller}

"RASCUMPARATORUL TAU."

 "Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvantat cutot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, in Hristos. In El avem rascumpararea, prin sangele  Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile  harului Sau,(Efeseni 1:7)

Isus Rascumparatorul, este al nostru pentru totdeauna. Toate slujbele Domnului Christos sunt puse in serviciul nostru. El este Rege pentru noi, Preot, pentru noi si profet, pentru noi.

Oricand gasim un nou titlu al Rascumatorului trebuie sa ni-l insusim ca si pe celelalte. Toiagul pastorului, nuiaua tatalui, sabia capeteniei, mitra preotului, sceptru printului, mantia profetului -toate ale noastre.

Domnul Isus nu are nicio  demnitate pe care sa nu o foloseasca pentru slavirea noastra si nicio prerogativa pe care sa nu o exercite in apararea noastra.  Plinatatea Sa dumnezeiasca este visteria noastra. statornica si inepuizabila. Umanitatea pe care a purta-o pentru noi este a noastra in toata desavarsirea ei. 

Noua ne comunica desavarsitul Nostru Domn virtutea nepatata a unui caracter perfect; noua ne ofera El eficacitatea merituoasa a unei vieti devotate; asupra noastra Isi varsa rasplata supuneri ascultatoare si a unei slujiri neincetate.

El trasforma vesmantul neincheiat al vietii Sale in acoperamantul nostru de frumosete, virtutile stralucitoare ale caracterului Sau, in bijuteriile noastre  si slabiciunea supraomeneasca a mortii Sale, in lauda si gloria noastra.

El ne-a lasat prin testament ieslea Sa, din care am aflat ca Dumnezeu a coborat la om, si Crucea Sa, care sa ne invete cum sa urcam noi la Dumnezeu. Toate gandurile, emotiile actiunile,  declaratiile, minunile si mijlocirile Sale au fost facute pentru noi.

El a pasit pe drumul  suferintei in folosul nostru si ne-a  lasat ca mostenire cereasca toate rezultatele muncii Sale de o viata. Acum, El este tot al nostru, ca si inainte, si nu  se rusineaza sa fie numit Domnul nostru Isus Christos, desi El este Cel binecuvantat  si singurul  monarh , Regele Regilor si Domnul Domnilor. 

Christosul nostru este Christos pretutindeni si oricand,  pentru  totdeauna si cu tot mai multa bucurie. O, suflete , prin putere Duhului Sfant, cheama-ti in dimineata acesta  "Rascumparatorul "!{CHARLES H.SPURGEON}

"SMERENIA CELUI CREDINCIOS"

 "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele vostre. .Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara. Matei 11:28-29-30)

La intrebarea pusa de apostoli, din dorinta lor de a sti cine este mai mare in imparatia cerurilor (Matei 18: 1-6, Domnul Isus raspunde lamurit ca cel mai mare este acela care este robul tuturor, adica cel mai smerit.

Ucenicii se cam mandreau cu faptul ca ascultasera chemarea Domnului Hristos si, pe cat se pare, aveau oarecum tendinta sa se uite de sus la altii. De aceea au intrebat: Care dintre noi, oameni diferiti de toti ceilalti, va fi cel mai mare acolo?

...Prin aceea ce le spune Domnul Isus le da de inteles ca nu au dreptul sa-i priveasca de sus pe celaltii.

Daca i-o mai fi muscat vreodata pe ucenici sarpele mandriei, ca sa stie care este mai mare itre ei, in mod sigur ei nu au putrur uita gestul facut de Domnul Isus, cand a luat un copilas pe care l-a pus pe genunchii Lui si le-a spus acele cuvinte atat de limpezi si de miscatoare. 

Este stiut ca fiecare om are ganduri inalte despre sine insusi, in aceasta spre nenorocirea lui. Daca omul ar fi smerit, n-ar zice: "Eu sunt cineva", sau "Eu am avere", sau eu am cultura", sau "Eu am educatie" .Vorbind astfel, ei dipretuiesc  pe altii. 

Cand Domnul Isus ne-a indemnat sa invatam de la El, ne-a pus in fata blandetea si smerirea. El n-a spus:  "Invatati de la Mine, fiindca nimeni n-a mai vorbit cum vorbesc Eu!". Nu; ci a spus: Invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima" (Matei 11:29).

Cine sporeste in smerenie sporeste in tate lucrurile. Iar daca nu sporeste in smerenie, chiar daca ar spori in altele, sporul acela ,in loc sa fie o binecuvantare , ii poate fi spre mandrie; iar mandria merge inainte caderii.

Cred ca lectia aceasta pe care a dat-o Domnul Isus ucenicilor Sai (Ioan 13:1-7) a ramas neuitata cat au trait. Cuvantul are mai multe aplicatii; cred insa ca Domnul Isus a facut si o lucrare de smerire , pentru ca stia ca poate va veni sarpele mandriei sa-i muste pe unul sau pe altul si atunci sa le stea in fata El Insus cu ligheanul in mana.

 El, Domnul si Invatatorul, S-a smerit; atunci si noi sa ne smerim unii fata de altii. Cata nevoie avem sa ne smerim fata de Domnul nostru, sa umblam smeriti cu Dumnezul nostru si sa ne smerim unii fata de altii! Niciodata nu ne smerim prea mult, oricat de jos ne-am aseza. {Teodor Popescu}

"Sculati-va ; haidem sa mergem."

 "In toate zilele am fost la voi ,si invatam pe oameni in Templu ,si nu M-ati prins ,Dar toate acestea lucruri s'au intamplat ca sa se implineasca Scripturile."(Marcu 14:49)

In aceasta chemare pare sa se auda o voce a sperantei.  Ucenicii au esuat jalnic in indeplinirea unei mari indatoriri: au adormit, cand Stapanul a vrut ca sa vegheze impreuna cu El. 

Acum  tocmai le spusese ca pot sa doarma in continuare, in ceea ce priveste acea slujire ,deoare ce timpul de a o implini trecuse pentru totdeauna.

Totusi ,in fata lor stateau si alte datorii, iar Isus ii cheama sa se ridice cu scopul de a le indeplini. Nu trebuiau sa se scufunde in disperare, din cauza ca esuasera sa-si indeplineasca responsabilitatea  pe perioada acelei ore, ci sa se ridice si s-o implineasca pe cea care se afla atunci  in fata lor.

Din nou, lectia este limpede. Doar pentru ca am esuat in indeplinirea unei datorii, aceasta n-ar trebui sa ne faca sa abandonam totul si sa cadem in disperare.

Un tanar care si-a irosit tineretea n-ar trebui sa se descurajeze si sa creada ca totul este pierdut.Sunt si alte ocazii inaintea lui. Pierderea tineretii este iremediabila. Anii cei mai frumosi nu mai pot fi niciodata adusi inapoi. Inocenta, frumusetea, puterea s-au dus pentru totdeauna.

Totusi, de ce ar risipi totul, doar pentru ca a risipi ceea ce a avut mai bun?  De ce ar trebui sa ne pierdem toata ziua, daca ne-am irosit dimineata?

Lectia ne priveste pe noi toti cei care am esuat in vreun fel. Domnul Cristos ne cheama intotdeauna la speranta. El ne indeamna sa ne ridicam chiar si din cea mai grea infrangere. 

In imparatiea harului exista intotdeauna suficiente rezerve pentru a o lua de la inceput si a zidi o viata nobila.

Usa oportunitatii s-a deschis in fata penitentului chiar la cruce, in cesul mortii sale: nu mai era timp sa faca ceva bun sau frumos din viata lui pe acest pamant, cu exceptia marturisirii lui in timp ce era pe moarte; insa eternitatea in care a trecut ii ofera timp suficient pentru o existenta minunata.

Asa este intotdeauna. In lumea aceasta, binecuvantati de dragoste si harul divin , nu este niciun moriv sa cadem in disperare. Dupa fiecare infrangere sau cadere, continua sa rasune chemarea: "Sculati-va haidem sa mergem{J.R.Miller}

"DATI DOMNULUI SLAVA CUVENITA NUMELUI LUI !"

     "Fiii lui Dumnezeu, dati Domnului, dati Domnului slava si cinste. Dati Domnului slava cuvenita Numelui Lui! (Psalmul 29:1-2)

Slava lui Dumnezeu este rezultatul naturii si al faptelor Sale . El este glorios in caracterul Sau, fiindca tot ceea ce este sfant bun si placut in Dumnezeu trebuie slavit.

Actiunile care izvoresc din caracterul Sau sunt si ele glorioase; in timp ce El intetioneaza ca ele sa arate bunatatea, indurarea si dreptatea Lui creaturilor Sale, El are grija ca slava asociata lor sa-I fie data numai Lui.

Nu exista nimic in noi care sa merite slava, fiindca ce ne face diferiti de altii? Si ce lucru avem noi, care sa nu fi fost primit de la Dumnezeul orcarui har? Cat de atenti ar trebui deci sa fim intr-o umblare umila in fata Domnuli! 

In momentul in care ne slavimpe noi insine, ne ridicam ca rivali ai Celui Prea Inalt, de vreme ce nu exista decat un singur loc pentru slava in univers. Se va slavi insecta ,care traieste o ora., in fata soarelui care o incalzeste?

Se va ridica lutul deasupra celui care il lucreaza pe roata? Se va lupta nisipul desertului cu vantul?  Sau picaturile din ocean cu furtuna?  Dati totul Domnului, popor neprihanit. Dati Domnului slava cuvenita numelui Sau."

Totusi una,una dintre cele mai grele lupte din viata crestinului este sa invete aceasta propozitie -- "nu noua, ci Numelui Tau da slava" (Psalmul 115:1)

Este o lectie pe care trebuie sa o invatam de la Dumnezeu si o invatam uneori printr-o disciplina foarte dureroasa. Numai sa inceapa un crestin sa se laude "pot face totul", fara sa adauge " Prin Christos care ma intareste " (Filipeni 4:13) si peste putin timp va incepe sa se boceasca ' nu pot face nimic" si sa se tavaleasca in praf.

Cand facem ceva pentru Domnul si El este multumit sa ne accepte actiunile, sa ne aruncam coroanele la picioarele Lui si sa exclamam  "nu eu ,ci harul lui Dumnezeu care este in mine" (1 Corinteni 15:10 {CHARLES H.SPURGEON}

"AVEM UN MIJLOCITOR"

 "Iar  a Aceluia, care poate sa va pazeasca  de orice cadere, si sa va faca  sa va infatisati fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, Mantuitorul nostru, prin Isus Hristos , Domnul nostru,sa fie slava, maratie, putere si stapanire, mai inainte de toti vecii, si acum si in veci .Amin.(Iuda 1:24-25)

Daca cineva a pacatuit, avem la Tatal un Mijlocitor". Da, chiar daca am pacatuit, Il avem. Ioan nu spune: -- Daca cineva a pacatuit, si-a pierdut avocatul", ci : "Avem un Mijlocitor"-- asa pacatosi cum suntem.

Toate pacatele pe care le-a  comis vreodata un pacatos, sau cele pe care le poate comite, nu-i pot distruge dreptul de a-L avea pe Domnul Isus ca Mijlocitor. Numele cu care este chemat Domnul in text este semnificatv. 

Mai intai, El este numit "Isus". El este chiar Mijlocitorul de care avem nevoie, fiindca "Isus " este numele Celui a carui treaba si placere este sa mantuiasca. "Ii vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Sau de pacatele sale"(Matei 1:21)

Cel mai dulce nume implica succesul Sau. In al doilea rand, El este "Hristos". Cuvantul Hristos" inseamna "uns" in limba greaca. Acest nume ne arata autortatea Sa de a interveni in favoarea noastra. Hristosul are dreptul de a mijloci, fiindca El este Mijlocitorul numit de Tatal si Preot ales.

Daca ar fi dupa alegerea noastra, El ar putea sa cada. Totusi , daca Dumnezeu a zis: "Am dat ajutorul Meu unui viteaz" (Psalmul 89:19),putem sa ne incredintam necazurile Celui care a primit ajutorul lui Dumnezeu.

El este Hristos, si de aceea este autorizat. El este Hristos, este calificat, fiindca ungerea L-a echipat pentru lucrarea Lui. El poate mijloci intr-un fel care misca inima lui Dumnezeu si isi atinge tinta.

Ce cuvinte de tandrente, ce fraze convingatoare va folosi Unsul cand va mijloci pentru mine!

Mai ramane o parte a numelui Sau: "Cel neprihanir". Acest titlu refecta nu numai caracterul Sau, si pledoaria  Sa . Neprihanit"este caracterul Sau, si daca Cel neprihanit este Mijlocitorul meu, atunci cauza mea este buna, altfel nu ar fi luat-o . 

Este pledoaria Lui fiindca intampina acuzatia de nedreptate impotriva mea prin motivul  ca El este drept.

El se declara Inlocuitorul meu, si Isi aseaza ascultarea in contul meu. Ai un Prieten care este potrivit sa fie Mijlocitorul tau. El nu poate face altceva decat sa biruiasca. De aceea preda-te in intregime in mainile Lui.{CHARLES H. SPURGEON}

"FERICE DE CEI BLANZI"

Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati , si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra , si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastr. Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea ete usoara. (Matei 11:28-29-30)

Vreau sa starui putin asupra unor cuvinte ale Domnului Isus care, se intiparesc in inimile noastre, ne pot fi de un real folos.

 Este vorba despre una din fericirile apartinand Predecii de pe munte a Domnului Hristos, fericiri mentionate in Evanghelia dupa Matei, la capitolul 5. Acesta fericire este cuprinsa in cuvintele "Ferice de cei blanzi, caci ei vor mosteni pamantul".

Oameni isi leaga fericirea de tot felul de lucruri; dar nu o cauta acolo unde spune Domnul Isus ca poate fi gasita. Abea dupa ce intra cineva in scoala Domnului Isus si incepe sa-L urmeze, ajunge sa-si dea seama ca El are prefecta dreptate cand indica sursa fericiri.

 Lumea nu vede blandetea ca un lucru de dorit. De obicei , se spune ca din nastere unii sunt mai blanzi, altii mai nervosi, sau mai suparaciosi, dar deosebirea intre unul si altul nu prea  o vad oamenii. Cineva ar putea zice: "Daca nu sunt bland, ce sa fac? Asa sunt eu!" 

Lumea nu-i fericeste pe cei blanzi, care parca se arata lipsiti de energie, molatici, fara demnitate, caci accepta sa li se puna in carca fel de fel de lucruri, fara sa opuna vreo rezistenta.  

Potrivit parerii generale, este bine ca omul sa fie energic, gata sa raspunda provacarilor: "Mi-a dat o palma, ii voi da si eu doua; mi-a facut el un rau, am sa-i fac si mai mult sa vada cu cine are de-a face, doar n-am sa ma las calcat in picioare!"

Asa gasesc oamenii ca este normal sa se petreaca lucrurile, si cam asa decurge viata lor. Pe Domnul Hristos, evreii nu L-au asteptat ca pe un Mantuitor bland, care sa intre in Ierusalim calare pe un magarusi, ci L-au asteptat ca pe un imparat atotputernic, care sa-i zdrobeasca pe asupritorii lor si sa imparatiasca cu dreptate.

Multi socotesc blandetea ca o lasitate, ca o fuga de raspundere, ca o dovada a unei minti marginite, doarece omul bland nu ar fi capabil sa-i puna la punct pe ceilalti , asa cum ar trebui.

Insa gandirea Domnului Isus consemnata in Evanghelie este cu totul diferita. El ii cheama la Sine pe toti cei truditi si impovaratisi le schimba felul de vorbi de si de a trai. Um stfel de om soarbe  in fiecare zi invataturi din Cuvantul lui Dumnezeu si incetul cu incetul  inima lui se umple de cuvintele vii si lucratoare al Domnului.{TEODOR POPESCU)

"DRAGOSTEA DOMNULUI HRISTOS"

 "Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal,sa ne numim copii ai lui Dumnezeu! Si suntem. Lumea nu ne cunoaste, pentruca nu L-a cunoscut nici pe El .(1 Ioan 3;1)

Marca distinctiva a unui crestin este increderea in dragoste Domnului Hristos, iar legamantul sau este de a-L iubi pe Domnul Hristos in schimb . Mai intai, credinta pecetluieste sufletul omului, indreptatind sufletul sa spuna ca apostolul: Hristos "m-a iubit si s-a dat pe Sine Insusi pentru mine" "Galateni 2:20)

Apoi dragostea isi adauga semnatura si sigileaza inima cu recunostinta si dragoste pentru Domnul Isus, in schimb. "Il iubim, pentru ca El ne-a iubit intai" (1Ioan 4:19)

In zilele marete ale crestinismului timpuriu, o perioada eroica a credintei crestine, acesta dubla pecete se vedea clar in toti credinciosii Domnulu Isus.

Erau oameni care cunosteau dragostea Domnului Hristos si se sprijineau pe ea asa cum un om se sprijina pe un baston cu o rezistenta dovedita. Dragostea pe care o simteau pentru Domnul nu era o emotie linistita pe care sa o ascunda intr-un ungher al sufletelor  lor. 

Nu vorbeau despre El numai in intanlirele lor private din prima zi a saptamani, cand se adunau ca sa cante imnuri spre slava Domnului Hristos Isus, Cel Rastignit. Nu, era o pasiune atat de freventa, o energie atat de puternica ,incat era vizibila in toate actiunile lor, vorbita in toate conversatiile lor.zilnice si vazute clar in ochii lor

Dragostea pentru Domnul Isus era o flacara care le hranea inima si sufletul; de aceea, prin propiile ei puteri, isi croia drum spre omnl din afara si stralucea acolo. Zelul pentru slava Regelui Isus era sigiliul si marca tuturor crestinilor.

Fiindca depindeau de dragostea Domnului Hristos, indrazneau mult; pentru ca Il iubeau pe Domnul Hristos, faceau mult si la fel se intampla si acum. Copiii lui Dumnezeu sunt condusi de dragoste in tot ceea ce fac: dragostea Domnuli Hristos ii conduce.

Ei se bucura ca dragostea divina este asezata peste ei. Ei simt ca este adusa in inimile lor de Duhul Sfant,care le este daruit.  De aceea, prin forta recunostintei isi iubesc  Mantuitorul cu o inima curata si ferbinte. Cititorule, tu Il iubesti? inainte sa adormi ,raspunde sincer acestei intrebari.{CHARES H. SPURGEON}

"VIZIUNEA DOMNULUI CRISTOS"

"A vazut pe ucenici ca se necajesc cu vaslirea, caci vantul le era impotriva. Si intr'a patra straja de noapte, a mers la ei, umbland pe mare, si voia sa treaca pe langa ei. 

Cand  L-au vazut ei umbland pe mare, li s-a parut ca este o naluca,  si au tipat;  pentruca toti L-au vazut, si s'ai inspaimntat. Isus a vorbit indata cu ei, si le-a zis: " Indrazniti, Eu sunt , nu va temeti!" (Marcu 6:48- 49 -50)

Ni se pare ciudat faptul ca  ucenicilor sa le fi fost vreodata teama de propiul lor Stapan. Ei fusesera in mare primejdie toata noaptea, deoarece El nu era cu ei. 

Nu era nimic altceva ce sa-si fi dorit cu mare ardoare in acele indelungate ore intunecoase decat sa vina la ei. Si, totusi, acum, cand a venit, au fost ingroziti de vederea Lui. Prezenta Lui i-a speriat atat de tare, deoarece nu au stiut ca era El.

Adesea si cu noi se intampla la fel. Ne aflam in nevoie sau pericol, iar Isus nu vine la noi. Il chemam si dorim cat se poate de sincer sa vina; totusi nu vine.

In cele din urma vine, insa nu asa cum ne-am asteptat, cu o infatisare incantatoare si o expresie blanda, ci intr-o forma infricasatoare. El vine intr-o mare incercare.Ne intra moartea pe usa si ne rapeste pe cineva drag.

Experimentam o pierdere sau o nenorocire  - sau cel putin asa ni se pare. Strigam ingroziti . Nu stim ca Cel care a venit invaluit intr'o roaba intunecoasa este Domnul Cristos. 

Nu stim ca acesta este raspunsul la rugaciunea noastra prin care ceream prezenta si ajutorul Sau. Suntem infricosati de siluieta care merge pe ape. in noaptea intunecoasa. Credem  ca este un nou pericol, cand in  realitate, este insasi viata dumnezeieasca si ajutorul divin dupa care tanjeam  si pentru  care ne-am rugat.

Trebuie sa invatam ca Domnul Isus este in fiecare situatie care apare in viata noastra. El nu vine doar cand e vreme senina; deseori, El Se apropie in momentul cand ne aflam in intuneric. Este datoria noastra de crstini sa ne deprindem sa-L vedem pe Domnul Cristos in fiecare situatie.

Atunci, indiferent ca ne bate la usa necazul sau bucuria, le vom intampina cu draga inima, stiind ca Domnul Isus Insusi  este invaluit in acestea. 

Atunci vom descoperi  ca ori decate ori Il intampinam   cu bucurie cand vine in haine  sobre ale durerii, El are intotdeauna o binecuvantare bogata pentru vietile noastre.{J.R. Miller}

CERCETAREA SCRIPTURILOR

 "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu iniama; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara.. (Matei 11 :28-29,30)

Domnul Cristos este exemplul nostru in toate lucrurile. Aici vedem cum a dat piept cu ispititorul, pentru s-l birui. Vedem chiar si ce arme a folosit in conflictele  Sale victorioase.  Si-a folosit Biblia ca tolba si a scos din ea sageti ascutite pe care le-a azvarlit cu atata succes impotriva adversarului Sau.

Observam, de asemenea ca nu a trebuit sa-si i-a Biblia si sa caute prin ea, ca sa gaseasca teste pe care sa le foloseasca in lupta Lui. Le-a avut in memorie. Aceasta ne arata ca El studiasa Scripturile in zilele de liniste din Nazaret si avea inima plina  cu pretioasele cuvinte, astfel incat atunci cand a avut nevoie de ele, erau pregatite. Lectia care se desprinde pentru noi este evidinta.

Daca vrem sa fim pregatiti sa ne confruntam ca asalturile ispititorului, trebuie sa avem tolba plina cu sageti slefuite ale Scripturii. Trebuie sa avem cuvintele Cartii Sfinte depozitate in inimile noastre, astfel incat, la cea mai neasteptata chemare sa le putem folosi.

Mai este un alt gand aici. Domnul Isus a spua: "Deasemenea este scris."Trebuie sa comparam verset cu verset, pentru a fi siguri de voia lui Dumnezeu. Se poate ca un text, in sine, nu ne da intregul gand al Duhuluicu privire la un subiect anume si necesar sa luam alte pasaje, care prezinta alte aspecte ale adevarulul, pentru a gasi intregul adevar.

Cazul de aici este foarte limpede si instrctiv. Diavolul citase o promisiune sublina, insa o distorsionase, omintind din cadrul acesteia cuvinte care aratau limetele in care era valabila promisiunea. 

Este foarte adevarat si ca, pentru a avea parte de aceasta grija si proctectie cereasca, trebuie sa umblam pe caile ascultarii si ale datoriei; in momentul in care ne indreptam pe alte cai si mergem unde nu ne-a trimis Dumnezeu, ne pierdem aceasta proctectie.

Deci, trebuie sa ne amintim intotdeauna atunci cand suntem ispititi sa ne asteptam la purtarea de grija a lui Dumnezeu sau la Binecuvantarea Lui. pe vreo cale pacatoasa sau deliberata a noastra, de asemenea este scris  " Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau."{.R.Miller}

INCREDERE IN DUMNEZEU

        "Am incredere in Dumnezeu ca se va intampla asa cum mi s-a spus.(Fapte 27: 25)

Cu un numar de ani in urma am fost in America cu capitanulul unui vapor. cu aburi care era un crestin foarte devotat. Dupa ce ne-am indepartat de coasta Tarra-Nova, mi-a spus: "Ultima oara cand am fost cu vaporul aici, adica acum cinci saptamani, s-a intamplat ceva care a revolutionat intreaga mea viata crestina.

Eram pe puntea de douazeci si patru de ore in cap cand George Mueller din Bristol care era un pasager la bord, avenit la mine si mi-a spus: Capitane, sunt nevoit sa-ti spun ca trebuie sa fiu in Quebec sambata dupa ameaza" "Imposibil" , am raspuns eu.

Foarte bine", a raspuns Mueller , "daca vaporul tau nu ma duce , Dumnezeu va gasi o alta cale, pentru ca eu n-am pierut nici un angajament in cinczeci de si sapte de ani.  Hai sa coboram in camera hartilor ca se ne rugam."

M-am uitat la acest om al lui Dumnezeu si m-am gandit in sinea mea: "Din ce azil de nebuni a scapat?"  Nu intanlisem niciodata un om ca acesta. "Domnule Mueller", "relizati cat de densa este ceata?' 

"Nu", a replicat el." Ochii mei nu se uita la ceta densa, ci la Dumnezeul cel viu, care controleaza toate imprejurarile din viata mea". Atunci el a ingenuncheat si a rostit una din cele mai simple rugaciuni pe care le-am auzit vreodata. 

Dupa ce a terminat, am inceput sa ma rog , dar el mi-a pus mana pe umar si mi-a spus sa nu marog. El a spus: " Mai intai ca tu nu crezi ca Dumnezeu va raspunde, si al doilea , EU CRED CA A RASPUNA: Ca urmare, nu mai este nevoie sa te rogi pentru asta"

In timp ce ma uita la el, a spus "Capitane, Il cunosc pe Domnul meu de cincizeci  si sapte de ani, si n-a existat nicio singura zi in cre sa nu reusesc sa obtin o audenta la Imparatul. 

Ridica -te "Capitane, Il cunosc pe Domnul meu de cincizeci si sapte de ani, si n-a ezistat nici o singura zi in care sa nu reusesc sa obtin o audienta la Imparatul.

Ridica-te , capitane , si deschide usa, si vei vede ca ceata a disparut".  M-am ridicat, si intr-adevar ceata disparuse. Si sambata dupa -ameaza  George Mueller era in Quebec la adunare" {IZV0ARE IN DESERT}

"INVATA-NE SA NE RUGAM"

"Dupa ce a dat drumul noroadellor ,S'a suit pe munte sa Sa roage singur la o parte. Se inoptase si El era singur acolo.(Matei 14:23)`

Daca a existat vreodata cineva care ar fi putut trai fara rugaciune, acela a fost Domnul nostru desavarsit. 

Totusi , nimeni nu s-a rugat atat de mult ca El! Atat de mare a fost dragostea Lui pentru Tatal, incat I-a placut sa fie intr-o permanenta partasie cu El. 

Atat de mare a fost dragostea Lui pentru poporul Sau, incat a dorit sa mijloceasca necontenit pentru ei.Viata de rugaciune a Domnului Isus este o lectie pentru noi. El ne este un exemplu, ca sa pasim pe urmele Lui. 

Timpul de rugaciune pe care l-a ales - noapte - este admirabil. Era timpul linistit, cand nu avea sa fie tulburat de multime; timpul de inactivitate, cand toata lumea se opresc din lucru, in afara de El ; cand somnul ii face pe oameni sa-si uite necazurile, si sa nu mai vina la El pentru ajutor.

In timp ce oameni aflau odihna  in somn, El Se inviora in rugaciune. Locul in care nu venea nimeni ,si in care nimeni nu Il supreveghea. Astfel era eliberat de pretentiile fareseilor si de intreruperile publicului.

Dealurile acelea intunecate si tacute era un loc de rugaciune potrivit pentru Fiul lui Dumnezeu. Cerul si pamantul , incremenite in liniste nopti, au auziit gemetele si suspinele Fiintei misterioase in care erau unite.

Durata implorarii Sale remarcabila. Ceasurile lungi nu au fost prea lungi pentru El. Vantul rece nu I-a infiorat devotiunea. Intunericul aspru nu intunecat credinta.,si singuratatea nu l-a oprit perseverenta. Noi nu suntem in stare sa veghem cu El o ora, dar El a vegheat pentru noi nopti intregi

Ocazia noptii de rugaciune a Domnului Isus este remacabila. Era momentul in care dusmanii Sai atinsesera culmea inversunarii, si de aceea rugaciune era adapostul si mangaierea Lui. 

La fei s-a intamplat si inainte de alegerea celor doisprezece ucenici, si o asemenea rugaciune a fost calea de acces spre lucrarea Sa, vestitorul preotiei Sale.

Noi trebuie sa invatam de la Domnul Isus sa fugim la rugaciune atunci cand suntem incercati sau cand avem noi indatoriri in slusba Invatatorului? Doamne Isuse, "Invata- ne sa ne rugam" (Luca 11:1)ne

TEMETI-VA DE DUMNEZEU

"Purtati-va ca niste oameni slobozi, fara sa faceti din slobozenia aceasta o haina a rautatii, ci ca niste robi ai lui Dumnezeu. Cinstiti pe toti oamenii, iubiti pe frati ; temeti-va de Dumnezeu...(1 Petru 2:16

Era oare nevoie de indemnul acesta, pe care apostolul Petru l-a dat unor oameni credinciosi" "Temeti-va de Dumnezeu!"? Bineinteles, pentru ca Petru n-a scris de capul lui, ci a fost manat de Duhul Sfant. Deci, Duhul Sfant a facut sa fie aici un astfel de indemn, pentru stia ca este nevoie de el.

Da, si credincisilor trebuie sa li se aduca aminte, adeseori, de lucrurile incepatoare ale Cuvantului lui Dumnezeu, pentru ca ei trec in graba, de multe ori, la lucrurile mai adanci si uita "frica de Domnul ,care este inceputul intelepciuni".Ei vorbesc despre dragostea lui Dumnezeu, dar de inceputul intelepciunii" uita adeseori.

Este posibil asa ceva? Sigur ca da. Noi vrem sa staruim in harul lui Dumnezeu, in dragostea lui Dumnezeu; dar uitam ca apostolul ne indeamna sa staruim in harul lui Dumnezeu, in dragostea lui Dumnezeu;  ca apostolul ne indeamna sa staruim si in frica de Dumnezeu!"Temeti-va de Dumnezeu"

Cei ce nu au tinut  seama de lucrul acesta  - si numarul lor nu este este mic - au naufragiat cu totii in ce priveste credinta, adica au cazut din credinta. Ei au crezut ca au partea lor de dragoste de Dumnezeu, dar au piardut temerea de Dumnezu.

Dar poate va intreba cineva: "Bine dar nu spune biblia ca " In dragoste nu este frica, ci dragostea desvarsita izgoneste frica, pentru ca frica are cu ea pedeapsa; si cine se teme, n-a ajuns desavarsit in dragoste ? " (1 Ioan 4:18)

Ba da, asa este scris in Sf. Scriptura insa frica de Dumnezeu si Dragostea de Dumnezeu nu se exclud, ci merg impreuna. Este frica unui credincios care-L iubeste pe Dumnezeu, Tatal sau, si se teme sa nu-L supere cumva pe Cel ce la iubit si li iubeste atat de mult.{Teodor Popesc}

SFINTIREA DUSA PANA LA CAPAT

 "Deci, fiindca avem astfel de fagaduinte, prea iubitilor, sa ne curatim de orice intinaciune a carnii si a Duhului,si sa ne ducem sfintirea pana la capat,in frica de Dumnezeu. (2 Corinteni 7:1)

Ei bine, legatura noastra cu Dumnezeu este o fagaduinta implinita, un har pe care il avem ,este ceva care ne aduce multa binecuvantare in viata noastra.

Nu putem sa incheiem ziua fara sa stam de vorba cu Dumnezeul nostru. Nu putem sa deschidem ochii, fara sa aruncam indata primul gand la El, si cum  spune un psalmist: "Cand ma trezesc sunt tot cu Tine ( Ps,139:18)

Iar de cand ne trezim si pana ne culcam iarasi, legatura noastra cu El este mentinuta, lucru care face mult bine. Citind mai departem, dam peste o alta promisiune: "Eu voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu."Iata inca o fagaduinta implinita! 

Domnul Dumnezeu Isi alcatuieste un popor care sa fie al Lui, plin de ravna pentru fapte bune. Poporul acesta El l-a castigat , l-a cumparat cu un pret mare: cu pretul sangelui Domnului Hristos. El ne-a cumparat ca sa fim al Lui.

Intre noi si El s-au statornicit niste legaturi care nu se pot distruge, fiindca suntem nascuti din Dumnezeu."Eu va voi fi Tata si voi Imi veri fi fii si fiice, zice Domnul Cel Atot puternic!" Inca o fagaduinta implinitata!

Cuvantul tata folosit aici ne vorbeste de iubirea, de ocrotirea, de purtarea de grija,de sfaturile si de invataturile, precum si de tot ce poate sa faca cel mai iubitor tata pentru fiul sau fica lui.

Da, negresit, cel mai iubitor tata de pe pamant nu se poate asemana cu Tatal nostru cel ceresc, Care ne-a spus:"Eu va voi fi Tata si voi imi veti fii fii si fiice."

Care va sa zica, avand astfel de fagaduinte, trebuie sa le pretuim, pentru ca ele ne pot aduce multa bucurie, cu zice Scriptura: "Bucuria Domnului va fi taria voastra"( Nem:8:10) Numai pretuind aceste lucruri, ne vom duce pana la capat  (sau ne vom desavarsi) sfintirea noastra.

Sunt lucruri pe care nu le pretuiesti decat cand nu le mai ai. Asa este de pilda, sanatate. Nu o pretuim cat timp o avem; dar cand n-o mai avem, cum o mai dorim! 

Dar oarea sa ar trebui sa se intample si cu aceste fagaduinte scumpe ale lui Dumnezeu? Nu! Bine este sa le pretuim dupa pretul care il au ele inaintea lui Dumnezeu, Care a cheltuit atat de mult pentru ele sa vina o realitate pentru noi.

De aceea, apostolul Pavel, insuflat de Duhul Sfant, e spune: "Avand astfel de fagadunte, sa ne ducem pana la capat (sau ;sa desavarsim ) sfintirea noastra."

Deseori copiilor lui Dumnezeu trebuie sa li se aduca aminte cat sunt de bogati in Domnul Hristos,desi limbajul nostru marginit nu pote descrie, toata maratiea lor, aceste bogatii.{TEODOR POPESCU)

ADEVARATA PACEA

"Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos.Isus.(Filipeni 4:7)

Aceste sunt cuvinte de testament. Stiti ca cine isi face testament, lasa rudelor  sau cui vrea el lucrurile pe care le are. Domnul Isus n-a avut, insa nici o avere pamanteasca; n-a avut decat ce era pe el: hainele pe care le-au impartit intre ei ostasii si camasa pentru care acestia au tras la sorti. Incolo El n-a avut nimic.

Domnul Isus a lasat, totusi un testament, si in testamentul Lui gasim cuvinte ca acestea: " Va las pacea, va dau pacea, Mea. Nu v-o dau cum o da lumea" (Ioan 14 27).

 Pacea! un cuvant atat de scump, alcatuit numai din doua silabe. Pacea pe care o da Domnul Isus nu poate fi comparata cu nimic de pe pamant si nu se poate procura de nicaieri. Este un dar care vine de sus: oricine Il are pe Domnul Isus, are si acest dar ceresc al paci.

Domnul nostru a fost tot timplu plin de pace. Este adevarat ca n-a existat o alta viata mai plina de suferinta ca viata Lui; totusi nimic nu l-a putut  tulbura pacea. Inima Lui a fost mereu plina de o pace adanca. El spune: "Pacea Mea" , ceea ce nu inseamna orice fel de pace> "Pacea Mea v-o dau voua, pacea Mea v-o las voua".

Dar in ce consta pacea pe care El o numeste "pacea Mea"? In ce consta aceasta pace pe care imprejurarile nu puteau s-o schimbe? Pacea aceasta izvorea din legatura Lui cu Tatal, o legatura atat de stransa si care nu a suferit niciodata vreo schimbare. Cand Mantuitorul era pe cruce , a strigat: "Dumnezeul Meu,  Dumnezeul Meu,  pentru ce M-ai parasit?

Tatal din cer a ramas totdeauna Tatal si Dumnezeul Lui, iar legatura Sa cu Tatal nu s-a  slabit niciodata, pentru ca la El  pacatul nu  s-a gasit. Ceea ce rupe sau slabeste legatura omului cu Dumnezeu este pacatul. Dar Domnul Isus n-a facut pacat; in gura Lui, nu s-a gasit viclesug, si de aceea El S-a  bucurat de o pace care, indiferent prin cat de grele imprejurari a trecut, nu la parasit niciodata.

Daca urmarim in Evanghelii viata Domnului Isus, vom observa ca, inca de la inceput , suferinta a fost partea Lui. Insusi faptul ca a parasit slava de sus, ca sa vina la noi, pe pamant, a insemnat pentru El suferinta.  Aduceti-va aminte in ce saracie S-a nascut!....

Ce sa mai spunem de suferinta Lui din gradina Ghetsimani si de pe crucea Golgotei? ... Dar, in toate aceste suferinte, inima Domnului Isus a ramas plina de pace. Adancul pacii Lui nu s-a tulburat niciodata, fiindca pacea acesta, cum am mai spus, izvora din legatura Fiului cu Tatal. El a spus: "Eu fac totdeauna ce-I este placut."

Acum Domnul nostru vine si spune cu glas de testament:"Va las pacea Mea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea"TEODOR POPESCU}

"DOMNUL CRISTOS NU POTE FI ASCUNS"

                                               "....n-a putut sa ramana ascuns."Marcu 7:24)

          "... Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana lasfarsitul veacului. Amin . (Matei 28:20)

Faima Domnului Cristos ajunsese mult prea departe in toata tara pentru ca El sa poata calatori undeva fara a fi recunoscut. Fara indoiala ca infatisarea si comportamentul Sau era ceva care-L deosebea de alti oameni si care Il revela de indata.

Trebuie sa fi fost o blandete rara pe fata Sa -- revarsarea marii iubiri a inimii Sale. Nu era niciun nimb deasupra chipului Sau, asa cum Il infatisiaza artistii in picturile lor; totusi ,trebuie sa fi fost o scanteie a harului , care L-a descoperit inimilor triste si flamande.

De fapt, Domnul Cristos nu poate fi niciodata ascuns cu adevarat. El nu poate fi mult timp in vreun loc din lumea aceasta si, totusi, prezenta Lui sa nu fie recunoscuta. Poti sa tii ascunse florile ca ele sa nu fie vazute, insa in curand mireasma le va desvalui ascunzatoarea.

La fel  si farmecul vietii si iubirii Mantuitorului vor marturisi intotdeauna cand El este aproape.Cand El intra  intr-oinima umana , nu poate fi ascuns deoarce imediat DuhulSau incepe sa inspitre toate cuvintele , actiunile si viata noului urmasi al Domnului Cristos  

Cand El intra intr-o casa, nu poate fi ascuns mult timp, deoarece casa aceea este schimbata - desartaciunea lumeasca, amaraciunea si pacatul cedeaza loc rugaciunii si laudei, duhul de dragoste si blandete, puritatii si sfintenei. 

Cand El intra intr-o comunitate nu poate sa ramana ascuns.Povestirile despre lucrarea misionara ilustreaza acesta. Insultele populate de canibali sunt transfrmate in asezari cu oameni tematori de Dumnezeu si iubitori de oameni. Domnul Cristos Isi va revela intotdeauna prezenta in lumea aceasta.

Acelasi lucru este adevarat  si cu privire la ucenicia credincioasa. Un crestin Nu poate ramane ascuns. Daca dragostea Domnului Cristos este in inima lui, oamenii din jurul lui o vor cunoaste foarte curand.O vor vede in compartamentul sau, in caracterul sau, in felul in care Il cinsteste pe Dumnezeu , in modul in care ii trateaza pe semenii lui.Cand un om isi ascunde religia ,inseamna ca nu are prea mult din ea. Adevarata religie raspandeste in jur mireasma si lumina.{J.R.Miller}

CUGETUL

 "Doamne ,Tu ma cercetezi de aproaoe si ma cunosti, stii cand stau jos si cand ma scol, si dedeparte imi cunosti gandul. Stii cand umblusi cand ma culc, si cunosti toate caile mele.(Psalmul 139 :1-2)

Apostolui Pavel se silea sa aiba intotdeauna, inaintea lui Dumnezeu, un cuget curat, nepatat, fara vina, dupa cum scrie in cartea Faptele Apostolilor (24-16): " Ma silesc sa am totdeauna un cuget curat inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamwnilor.

Despre cuget se vorbeste mult in Cuvantul lui Dumnezeu. Si apostolul Pavel ca si autorul Epistolei catre Evrei, se ocupa de cuget. Intr-un loc din Biblie, apostolul Pavel spune: "Lauda noastra este marturia pe care ne-o da cugetul nostru, ca ne-am purtat in lume, si mai ales fata de voi, cu o sfintenie si curatie de inima date de Dumnezeu. "( 2 Cor.1:12)

Pavel spune in alt loc: "Tinta porunci este Dragoste ,care vine dintr-o inima curata, dintr-un cuget bun si dintr-o credinta neprefacuta. "((1 Tim:5).Acelas  apostol sfatuieste pe tanarul Timotei astfel: "Sa pastrezi credinta si un cuget curat "(v 19) Tot el da si acest indemn :Sa pastrezi taina credintei intr-un cuget curat!"(1 Tim3:9)

Pe de alta parte , autorul Epitolei catre Evrei scrie : "... cu cat mai mult sangele lui Hristos, Care prin Duhul cel vesnic, S-a adus pe Sine Insusi jertfa fara pata lui Dumnezeu, va va curati cugetul vostru de faptele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu.(Evrei 9:14)

Dupa cum se vede, Cuvantul lui Dumnezeu pune mereu pret pe cuget, si de aceea apostolul Pavel se silea sa aiba totdeauna un cuget curat inaintea lui Dumneseu si inaintea oamenilor.

Mai intai ,cugetul trebuie sa fie curatit, iar curatenia se face prin iertarea dobandita prin credinta in sangele Domnului Isus Hristos .care a fost varsat ,o data pentru totdeauna, pe crucea de pe Golgota.

Acum nu mai este nici o  osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus." (Romani 8:1) Cugetul curatit trebuie sa taca. Oricat de mult ar striga el, mai puternic este glsul jertfei de la Golgota; numai ea poate face sa incetze glasul cugetului.{TEODOR  POPESCU}

"MI-E MILA DE POPORUL ACESTA"

"Veniti la Mine, toti ceit truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima ; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara. Matei 11:28-29- 30)

Domnul Hristos a muncit, ba inca a muncit foarte mult. Munca Lui insa era mai ales cea sufleteasca. Adeseori ucenicii I-au dat mult de lucru. Evanghelia ne spune cum Domnul Isus a fost mahnit din pricina fricii care i-a cuprins ca vor pieri desi El era in corabie.

Alta data S-a intristat din pricina nepriceperii lor si le-a spus. "Si voi tot fara pricepere sunteti? 'Alta data S-a intristat din pricina ca se certasera  intre ei care sa fie mai mare. Domnul Isus Hristos a depus multa munca pentru ca sa-i corijeze, sa-i invete, sa-i indrepte si sa le formeze caracterul, inarmandu-i cu un alt fel de a gandi.

Pe Iuda, Domnul Hristos l-a iubit si a avut o mare rabdare cu el. Cu privire la popor , Domnul Hristos a spus:"Mi-e mila de poporul acesta; sunt ca niste oi fara pastor!" 

Toata activitatea Lui era o munca a sufletului Sau pentru sufletele care-L inconjurau. 

A stat de vorba cu Nicodim, poate chiar o noapte intreaga.  La inceput, Nicodim nu intelegea, dar  Domnul Hristos nu se opreste, ci inainteaza cu discutia pana la sarpele de arama.

Din noaptea aceea, Nicodim a fost un alt om. Nu s-a dat indata pe fata de frica oamenilor, dar cand a 

fost ca Domnul Hristos sa fie inmormantat, s-a dat pe fata. 

Domnul Hristos are o convorbire cu Zacheu la el acasa, intre patru ochi. Aceasta convorbire a fost munca sufletului Sau pentru sufletul lui Zacheu, Din momentul acela  Zacheu a devenit un alt om, asa cum citim in Evanghelie.

La fantana lui Iacov, S-a intanlit cu samarinteanca, o femeie care la inceput nu intelegea deloc cuvintele Lui. Domnul Isus insa, ii descopera starea ei de pacat zicandu-i "Du-te si cheama pe barbatul tau!"  A pus degetul pe rana. 

Ce urmeaza, stim din Evanghelie  Si asta a fost o munca a sufletului Domnului Isus pentru sufletul acelei femei.

Domnul Hristos a stat de vorba cu tanarul bogat, care s-a prezentat destul de bine, plin de respsct fata de El, cu o inalta viata morala, preocupat de o problema foarte insemnata: Viata vesnica. Domnul Hristos, insa, i-a descoperit iubirea lui de avere, iar omul a plecat acasa intristat. 

Era o munca a sufletului Domnulu Isus pentru sufletul acestu tanar. {TODOR POPESCU}

"OMUL ACESTA PRIMESTE PE PACATOSI"

                                           "... Omul acesta primeste pe pacatosi...(Luca 15:2)

"Veniti la Mine ,toti cei trudit si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu, asupra voastra, si invatati de la Mine,caci Eu sunt bland si smerit cu inima.; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea ete usoara. (Matei 11: 28-29- 30)

Observa bunatate faptului ca Isus ii primea pe pacatosi. Acest Om, care domneste asupra tuturor oamenilor, acest om care este "sfant,nevinovat, fara pata, despartit de pacatosi" (Evrei 7:26)

Acest Om primeste pacatosii. Acest Om, care nu este altul decat Dumnezeu vesnic, in fata Caruia ingeri isi acopera fetele (Isaia 6:2) - acest Om primeste pacatosi. 

Numai limba ingerilor ar putea descrie un asemenea exemplu de umilinta  de dragul iubirii. Nu ar fi fost ceva remarcabil daca unul dintre noi ar vrea sa caute oameni pierduti, barbati, femei si copii, fiindca suntem acelasi neam.

Totusi faptul ca El, Dumnezeu jignit, impotriva Caruia au fost comise toate faradelegile, a luat trupul unui slujitor, a purtat pacatul multora, si a fost gata sa primeasca cea mai rea pedeapsa - acest fapt este minunat!

"Omul acesta primeste pe pacatosi", nu pentru ca ei sa ramana pacatosi, ci ca sa le ierte pacatele, sa-i indreptateasca,sa le curateasca inimile prin Cuvantul Sau puracfitor, si sa le pastreze sufletele prin locuirea Dufului Sfant.

El ii primeste ca sa-i faca demni sa-I slujeasca, sa-I aduca laude, si sa aiba partasie cu El. El primeste pacatosii in inima iubirii Lui El ii scoate din temnita si ii poarta ca pe niste nestemate in coroana Lui. 

El ii smulge ca pe niste carbuni din foc, si ii pastreaza ca pe niste amintiru ale indurari Sale. Numeni nu este atat de pretios in Ochi Domnului Isus, ca pacatosii pentru care El a murit. Isus nu primeste pacatosii in fata usii sau in curte, ca sa-i ospateze acolo, asa cum fac oamenii cu cersetorii.

Nu, El deschide portile de aur ale inimii Sale regale si ii primeste pe pacatosi la Sine!Da, El il primeste pe credinciosul umil in uniune personala cu El ,si face din el madular al trupului Sau - carne din carnea Sa, os din oasele Sale. 

Nu a existat niciodata o asemena primire! Mai exista inca un fapt sigur in seara aceasta : El primeste inca pe pacatosi.  Ma rog ca pacatosii sa-l primeasca pe El.{CHARLES H. SPURGEON}

"PURTATI-VA IN CHIP VREDNIC DE EVANGHELIE"

 "si sa cunoasteti dragostea lui Hristos, care intrece orice cunostinta, ca sa ajungeti plini de toata plinatatea lui Dumnezeu. Iar a Celui ce prin puterea care lucreaza in noi, poate sa faca mai mult decat cerem sau gandim noi.(Efeseni 3 :19-20)

Cuvantul "purtati-va" nu se refera numai la vorbire, ci la intregul curs al vieti si purtarii noaste in lume. Cuvantul grecesc semnifica actiunile si privilegiile cetateniei. Astfel, ca cetateni ai noul Ierusalim , suntem chemati sa devenim Evanghelii pentru Hristos.

Ce fel de purtare este aceasta? In primul rand, Evanghelia este foarte simpla. Asadar crestinii ar trebui sa fie simpli si umili in obiceiuri. Manierile noastre, vorbirea noastra, imbracamintea si intreaga noastra purtare ar trebui sa oglindeasca simplitatea care este frumusetea sufletului.

Evanghelia este intru totul adevarata. Este aur fara arama, si viata crestinului va fi lipsita de valoare si stralucire fara diamantele adevarului. Evanghelia este o Evanghelie ne infricata .Ea proclama cu indrazneala adevarul, fie ca le place oamenilior, fie ca nu. 

Noi trebuie sa fim la fel, credinciosi si cutezatori. Dar Evanghelia este si foarte blanda. Observati spiritul  Fondatorului ei: "Trestia franta n-o va zdrobi" (Isaia 42:3)

Unii oameni, care marturisesc a fi crestini, sunt ai lui Hristos. sunt mai aspridecat taisul sabiei; asemenea oameni nu sunt ai   lui Hristps.

Sa cautam sa-I castigam pe ceilalti prin blandetea cuvintelor si a actiunilor. Evanghelia este foarte iubitoare. Este mesajul unui Dumnezeu al iubirii pentru un neam cazut si ratacit.

Ultima porunca a Domnului Hristos catre ucenici Sai a fost: "Sa va iubiti unii pe altii; cum v'am Eu ,asa sa va iubiti si voi unii pe altii."(Ioan 13 :34)

Oh ,daca sfintii ar avea o unitate mai reala, mai iubitoare, si o compasiune mai mare pentru sufletele celor cazuti !Nu trebuie sa uitam  ca Evanghelia este sfanta. Ea nu scuza niciodata pacatul : il iarta,numai prin rascumparare. 

Daca vietile noastre vor semana Evangheliei, trebuie sa ne ferim, nu numai de pacate mari, ci si de orice lucru care aduce o umbra asupra conformitatii noastre cu Hristos.

De dragul Sau, de dragul nostru, si de dragul celorlalti, trebuie sa ne luptam zide zi sa ne purtam intr-un chip vrednic de Evanghelie.{CHARLES H. SPURGEON}

POTOLIREA FURTUNII

 "Si El dormea la la carma pe capatai. Ucenicii L-au desteptat,si I-au zis; Invatatorule nu-Ti pasa ca pierim?" El S'a sculat, a certat vantul ,si a zis marii:"Taci! fara gura! " Vantul a stat , si s-a facut o liniste mare .Apoi lea zis : pentru ce sunteti asa de fricosi ? Tot n-aveti credinta/' (Marcu 4:39-40)

Textul acesta ne indreapta privirile, atat spre Domnul Isus, cat si spre ucenicii Lui. Si ce vedem? Pe deoparte, pe Domnul Isus plin de pace si liniste; de cealalta parte sunt ucenicii ,agitati si plini de teama ca vor pieri. Sa cercetam deci pacea si liniste Domnului Isus, dar si tulburarea si nelinistea ucenicilor Lui. 

Probabil ca ei au plecat de la tarm pe o vreme frumoasa. Insa deori se intampla ca pe Marea Galileii ,inconjurata e munti, sa porneasca de prin vai, uneori chiar din directii opuse ,vanturi care produc vartejuri si se ridica valuri mari. Asa s-a intamplat si de data aceasta.

Domnul Isus avusese o zi grea, de lucru istovitor, facuse minuni si predicase.  Cine nu a predicat niciodata, nu stie ca predica te oboseste. Acum El era obosit si a facut un lucru foarte natural: S-a culcat intr-o parte a corabiei si a adormit. In timp ce Mantuitorul dormea, s-au pornit vanturile si s-au ridicat valurile .

Sa nu ganditi cumva ca ucenicii nu stiau ce este marea , ce este furtuna si ce sunt vartejuri de vant si de valuri. Doar erau pescari, iar meseria pe Marea Galileii si-o facusera. Erau ,deci deprinsi cu mare si cu furtunile care se strneau adesea pe ea. De asta data ,insa ,era ceva cu totul neobisinuit ; iar Domnul Isus dormea.

Cum poate cineva sa doarma cand, in orice moment, corabia, impreuna cu toti cei aflati in ea, putea fi inghitita de valuri? Veti spune: Imposibil, pentru ca Domnul Isus era Dumnezeu." Fara indoiala, insa El era si om, om asemenea noua in toate privntele, dar fara pacat.

Ca om sa-L privim , deci in imprejurarea de fata. Cum putea El sa stea linistit, cand valurile si vanturile sunt in mana Tatalui ceresc:nu putea sa I se intample decat ceea ce ingaduia sau trimetea Tatal ceresc. El nu avea sa moara decat pe cruce, ispasind pacatele noastre.

Oricat de amenintatoare erau fortile naturii, El putea sa doarma linistit,fiind convins ca si aceste sunt in mana Tatalui din cer, in Care El avea deplina incredere. [TEODOR  POPESCU]

TAINA DIN GHETSIMANI

 "Tu , Doamne ,ai intemeiat pamantul,si cerurile sunt lucrarea mainilor Tale. Ele vor pieri dar Tu ramai :toate toate se vor invechi ca o haina, le vei face sul ca pe o manta si vor fi schimbate, dar Tu esti acelasi si anii Tai nu se vor sfarsi." (Evrei 1:10-12)

Poate ca nici un loc din Scriptura nu este plin de atata taina ca Ghetismani. Daca si in alte locuri din Scriptura poate sa rasune pentru noi cuvantul : "Scoate - ti incaltamintea din picioare, Caci locul pe care calci este un pamant sfant" Exod 3:5), apoi cu atat mai mult se pot aplica aceste cuvinte gradinii Ghetismani.

Ce se petrecea acolo nu putem patrunde in totul. Doar cateva lucruri le deslusim, dar adancul lor nu. Sunt credincios mai bine de trezeci de ani si citesc Sfanta Scriptura regulat, in fiecare zi, dar de cate ori ajung la Ghetsimani , putin lucru inteleg. 

Cand este vorba sa ma opresc la un subiect de predica la Ghetsimani nu ma pot opri. Acolo, totul trece peste intelegerea mea de acum si ma umple de un cutremur. sa patrund mai adanc la cele petrecute acolo, dar nu izbutesc.

Ma silesc sa patrund mai adanc la cele petrecute acolo, dar nu izbutesc. Astept. Intr-un viitor mai apropiat sau ma departat , ni se vor lamuri toate.Vad pe Domnul Isus Hristos acolo, intr-o lupta atat e grea."Sa treaca paharul acesta... zice El; sa treaca ceasul acesta; nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu...!"

El nu avea o fire pacatoasa, si totusi s-a dat acolo!  O fi fost lupta pentru ca Se incarca cu pacatele noastre, cu intreaga noastra vina? O fi fost lupta cu moartea? O fi fostlupta cu Diavolul ?...Ce adancuri sunt aici!

Domnul Hristos este  intristat de moarte . Dar El stia foarte bine ca li era randuit sa sufere ! Ce-L facea sa sufere atata? Era cumva starea in care avea sa ajunga : parasit de Dumnezeu? "Dumnezeul  Meu , Dumnezeul Meu pentru ce M-ai parasit" Poate ca din toate suferintele Lui, aceasta a fost cea mai grea {TEODOR POPESCU}            

                                                   

PUNETI -MA LA INCERCARE"

 "Adu ca jertfa lui Dumnezeu multumiri, si implineste -ti juruintele facute Celui Prea Inalt. Cheama-Ma in ziua necazului, si Eu te voi izbavi iar tu  Ma vei proslavi." (Psalmul 50:14-15)

Iata ce spune Dumnezeu in cest verset: " Copilul Meu iubit,  Eu mai am zagazuri in ceruri, si ele sunt inca in stare de functionare. Incuietorile se deschid la fel de usor ca inainte, si balamalele  n-au ruginit.

De fapt, Eu mai degraba le-as  deschide larg ca sa revars binecuvantarile, decat sa le tin inchise.

Le-am  deschis pentru Moise, si marea s-a despicat. Le-am deschis pentru Iosua, si raul Iordan s-a oprit. Le-am deschis pentru Ghedeon, si armatele vrasmasului au fuchit. Si le voi deschide si pentru tine --daca doar Ma vei lasa.

"In partea dinspre  Mine a zagazurilor, cerul este aceesi visterie bogata ca intotdeauna. Fantanile si raurile inca se revarsa, si camerele comorilor inca mai gem de daruri.

Nevoia nu este partea Mea, ci de a ta. Astept sa ma pui la incercare. Dar mai intai trebuie sa indeplinesti conditia pe care am pus-o : "Aduceti la casa visteriei toate zeciuielile" Maleahi 3-10 si  prin acesta da-Mi ocazia sa actonez",selectat

Nu voi uita niciodata parafizarea concisa a mamei mele  la Maleahi 3:10, Textul biblic incepe cu cuvintele: Aduceti insa la casa visteriei  toate zeciuilelile  " si se termina cu: si voi turna peste voi belsug de binecuvantare",Dar parafizarea mamei mele era aceasta : "Da tot ce cere El si ia tot ce promite".Samuiel  DicKey Gordon

Capacitatea lui Dumnezeu  de a infaptui este mai presus de rugaciunile noastre - chiar de rugaciunile noastre cele mai indraznete! Ma gandeam recent la cateva din cererile  pe care I le-am facut de nenumarate ori in rugaciunile mele.

Si ce am cerut? Am cerut o cupa plina, cand El are oceanul intreg! Am cerut o simpla raza de lumina, cand El detine soarele! Cea mai buna cerere a mea nu este deloc la inaltimea capacitatii Tatalui meu de a da, care este mult mai pre sus de tot ce am putea noi cere vreodata. John Henry Jwett

"EL VREA SA FIM...MAI MULT DECAT BIRUITORI"

 "El da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade in lesin . Flacaii obosesc si ostenesc, chiar si tineri se clatina; dar cei ce se in Domnulisi inoiesc puterea,ei sboara ca vulturii; alearga si nu obosesc,umbla si nu ostenesc. Isaia 40 :29-30 -31)

Evanghelia si darul lui Dumnezeu sunt structurate atat de minunat incat chiar vrasmasii si fortele care sunt insiruite sa lupte impotriva noastra de fapt ajuta la pavarea drumului nostru catre portile ceresti si in prezenta lui Dumnezeu.

Aceste forte pot fi folosite in acelasi fel in care un  vultur foloseste vanturile puternice ale unei furtuni ca sa se ialte spre cer.

La inceput el sta perfect linistit, sus pe o stanca, uitandu-se cum se umple cerul de negura si cum   lovesc fulgerele in jurul lui. Si totusi nu se misca niciodata pana nu simte izbucnirea furtunii, si atunci cu un tipat patrunzator el plonjeaza spre vanturi, folosindu-le ca sa-l poarte tot mai sus.

Aceasta doreste si Dumnezeu de la fiecare din copiii Sai. El vrea sa fim..." mai mult decat biruitori". transformand norii furtunosi in calea victoriei. 

Este evident ca atunci cand o armata devine mai mult decat biruitoare, isi alunga vrasmasii de pe campul de lupta si le confisca hrana si proviziile. Aceasta este exact sensul acestui pasaj din Scriptura.  Este multa prada de luat!

Dragul meu credincios, dupa ce ai trecut prin teribila valea a suferintei, ai plecat tu cu prada? Cand ai fost lovit de un rau si ai crezut ca ai pierdut totul, te-ai increzut in Dumnezeu ca vei iesi din asta mai bogat decat erai inainte?

A fi "mai mult decat biruitor" inseamna sa iei prada de la vrasmasi si sa ti-o insusesti. Ceea ce vrasmasii tai au planuit sa foloseasca pentru a te invinge, poti confisca spre folosul tau.

Cand Dr. Moon, din Brighton, Anglia ,a fost lovit dintr-odata de orbirie,a spus: "Doamne, accept acest "talent" al orbirii pentru Tine.  Ajuta-ma sa-l folosesc pentru gloria Ta astfel incat cand Te vei intoarce, sa-l iei "inapoi cu doband" (Matei 25:27)

Atunci Dumnezeu i-a dat posibilitatea sa inventeze Alfabetul Moon pentru orbi, prin care mii de orbi au putut sa citeasca Cuvantul lui Dumnezeu si astfel au ajuns la glorioasa cunoastere mantuitoare a Domnului Isus.{IZVOARE IN DESERT}e

"NU UITA NICIUNA DIN BINEFACERILE LUI!"

 "BInecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul  si nu uita niciuna din binefacerile Lui! El iti iarta toate faradelegile tale; El iti vindeca toate boalile Taletale, El iti rascumpara viata din groapa; El te incununeaza cu bunatate  si cu indurari.(Psalmul 103 2-4)

Cum I-am putea multumi indeajuns lui Dumnezeu pentru toate lucrurile bune pe care nile-a dat? Precum psalmistul Davind, sa ne stradui sa nu uitam ! Sa enumaram si noi binefacerile cu care Dumnezeu ne insoteste zi de zi, luna de luna,an de an.

El iti iarta toate fadalegile tale . -  Aceasta este cea mai mare dovada a dragostei Lui. Nimic nu este atat de important si nimic nu ne face mai bucurosi decat siguranta ca Dumnezeu ne-a iertat  toate pacatele si ca nu-Si va mai aduce aminte de ele, daca am venit cu pocainta inaintea Lui.

El iti vindeca toate bolile tale.  -  In toate necazurile noastre trupesti si sufletesti am simtit apropierea lui Dumnezeu. Desigur, El nu tine bolile departe de noi, dar ne da curaj si putere ca, in orice situatie ne-am afla, sa putem  merge inainte cu El cu bucurie.

El te incununeaza cu bunatate si cu indurari. - Daca privim in urma la viata noastra,vedem o adevarata"cununa" impletita din bunatatea si indurari. Dumnezeu nu ne-a parasit niciodata! 

Indurarile Lui ne-au sprijinit si bunatatea Lui, cu care ne-a daruit totul din belsug,ne-a coplesit.

Ca unul care a cunoscut binefacerile lui Dumnezeu, David s-a straduit sa nu uite,ci sa-L onoreze pe Dumnezeu din toata inima. Aceasta este cea mai buna permisa pentru o viata fericita!{SAMANTA BUNA}

"DUMNEZEU ESTE AJUTORUL NOSTRU"

 "Dumnezu este adapostul si sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseste niciodata in nevoi.(Psalmul 46:1)"Domnul este langa toti cei  ce-L cheama, langa cei ce-L cheama cu toata inima.(Psalmul 145:18)

Multi dintre noi stiu ce inseamna o inima mahnita. Te simti de parca ai fi golit, ca atunci cand cineva spala si clateste un vas si apoi il intoarce cu fundul in sus la uscat.

Sau de parca ai fi aruncat in apa si te scufunzi pe oparte, ca o corabie purtata de furtuna. Descoperirea sticaciunii ne va coplesi inimile, atunci cand Dumnezeu va ingadui sa se tulbure adancimile depravarii si sa iasa la suprafata noroiul si murdaria.

Dezamagirea si trstetea ne vor coplesi si ele, atunci cand vom indura val dupa val, ca o scoica sfaramata ,purtata incoace si incolo de flux. 

Dar binecuvantat sa fie Dumnezeu , in asemenea vremuri nu ramanem fara ajutor. Dumnezeul nostru este portul corabiilor batute de furtuna. Adapostul pelerinilor ratacitori. 

El este mai inalt decat noi - indurarea Lui este mai inalta decat pacatele noastre, si dragostea Lui mai inalta decat gandurile noastre. Este trist sa-i vezi pe oameni pundu-si increderea in ceva mai jos decat ei. 

Insa increderea noastra este intemeiata pe un Domn inalt si slavit. El este o stanca, fiindca nu se schimba; si este o Stanca inalta, fiindca furtunile care ne ineaca pe noi trec pe sub picioarele Sale. El nu este tulburat de ele, ci le conduce dupa voia Sa. 

Daca ajungem la adapostul  acestei Stanci, putem infrunta uraganele. Totul este calm sub protectia acestui tarm stancos.

Din nefericire, mintea noastra este aruncata adesea intr-o asemenea confuzie. incat avem nevoie de un pilot care sa ne conduca la acest adapost! Oh, Doamne Dumnezeul nostru, invata-ne calea credintei prin Duful Sfant, si condu-ne in odihna Ta. 

Vantul sufla  peste marea noastra,si mainile noastre slabite nu mai pot stapani carma. Numai Tu singur ne poti conduce in siguranta prntre stanci,  ca sa ajungem la limanul ceresc. Cat de tare depindem de Tine- avem nevoie de sa ne conduci la Tine! Sa fii pilotat intelept si condus in siguranta si pace este darul Tau, si numai al Tau.  {GHARLES H. SPURGEON}