~Psalmii 86:11 Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău. ~

vineri, 29 aprilie 2016

TU ESTI PE TARMUL VIETII NECUNOSCUT DE NOI.
























Cand vin dureri,Isuse, Cand trecem prin nevoi,
Tu esti pe tarmul vietii necunoscut de noi.
Noi nu vedem atuncea decat ce-i neplacut
Dar tu esti in durere de noi necunoscut.


Cand e senin tot cerul,cand haruri curg suvoi,
Tu esti pe tarmul vietii necunoscut de noi.
Noi intelegem numai cat ochii au vazut
Dar Tu esti Cel ce darui, de noi necunoscut.

Caci tot ce vine-n viata: inseninari ori ploi
Tu esti ascuns in ele,necunoscut de noi.
Dar la sfarsit, cand toate vor fi cum n-am stiut,
Te vom vedea, Isuse cum nu te-am cunoscut.

Autor necunoscut

Cand furtuna vajie naprasnica,
Si-al tau cer albastru ti l-a-ntunecat
In loc sa-ti pleci capul tau, indurerat,
Gandeste: cat bine Domnul ti-a facut!

R. Te gandeste ce mult bine El ti-a facut intruna pan-acum!
     Pune-L inaintea ta atunci si vedea-vei cat de mare este El!

Cand pe cale plina de alunecus,
Tu te clatini sub povara ta cea grea,
La-cea Mana tare tu sa te gandesti,
Ce de-atatea ori te-a binecuvantat.

Cand pe drumul tau pe-acest pamant tu pierzi
O comoara scumpa si iubita mult,
La cereasca mostenire sa gandesti,
Ce te asteapta sus, in slava, la Isus!

Binecuvinteaza dar neincetat
Pe-acest Tata,care-n fiecare zi
Varsa peste tine bogatia Lui,
Bogatia dragostei  Lui de nespus!

Autor necunoscut
 



miercuri, 27 aprilie 2016

STARUINTA





















"Dar cel ales la suflet face planuri alese si staruie in planurile lui alese. " (Isaia 32:8)
"Oriunde se munceste este si castig, dar oriunde numai se vorbeste este lipsa." (Proverbe14:23)

In secolul al XVl-lea, cartoful era considerat toxic pentru om si servea numai de hrana  animalelor.
Un farmacist al armatei franceze pe nume Antoine-Augustin Parmentier(1737-1813), fiind prizoner in Germania, a descoperit,la fiecare masa,in gamela sa , cartofi.

Intors in franta , farmacistul a staruit ca aceasta leguma sa fie admisa,  considerand-o un leac impotriva foametei acelor vremuri grele. Dar s-a declansat o violenta opozitie, iar in anumite provinci chiar s-a interzis cultivarea "planetei daunatoare".

Parmentier a staruit in planurile sale si a reusit totusi  sa convinga pe oamenii mari ai vremii de utilitatea cartofului. Pana la urma si cei de la Academia de Medicina au dat raspunsul ca turbeculul este nedaunator si au recomandat folosirea lui.

Parmentier nu s-a lasat intimidat de nestinta unor oameni din popor si a continuat activitatea, devenind unul dintre primii specialisti in nutritie, dietetica si igiena alimentara. De asemenea, a studiat metode de conservarea a mancarilor inclusiv refrigerarea. In final, Academia de Stiinte a recunoscut meritele sale.

Cu gandul la cele istorisite, sa apreciem persoanele care au luptat sa aduca benificii semenilor!

Dumnezeu ajuta pe acei oameni care doresc, sa faca ceva folositor. Multi oameni nu propasesc, fiindca nu au curajul sa se apuce de lucrare. Oricat de greu ar fi urcusul inaintea tinerilor, calea le este deschisa, si cei ce infrunta muntele cu o inima indrazneata, vor ajunge in varf.

Ce a fost greu de rabdat va fi placut de amintit. Exemplul farmacistului Parmentier este unul din multele exemple care ne pot sta in fata. Staruinta farmacistului l-a condus la concluzii benifice pentru poporul sau.

Daca vrei sa faci binele, trebuie sa incerci,  apoi sa staruiesti. Sunt multe moduri de a sluji lui Dumnezeu si oamenilor.

Nu te da inapoi de la marturisirea Numele Domnului din pricina ca nu poti predica intr-o catredala! Sa fii multumit ca poti sta de vorba cu unul sau cu altul dintr-un bordei.Si scanteia este foc.

O singura vorba de adevar cuprinde cerul in ea. Ce au facut unii oameni staruind in munca lor, pot sa faca si altii, si ce n-a fost pana acum, poate sa fie descoperit chiar de tine.Au fost oameni simpli care au ajuns invatati prin staruinta in lucrarea lor. Incearca si tu! {Samanta buna} 

sâmbătă, 23 aprilie 2016

EU SUNT CU VOI IN TOATE ZILELE




















"Vam spus aceste lucruri ca sa aveti pace in Mine. In lume veti avea necazuri; dar indrazniti,Eu am biruit lumea." (Ioan 16:33) 
" Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului amin.(Matei 28:20)

Domnul Isus este in toate zilele cu noi, un ajutor in nevoi si greutati, Ucenicii erau pe mare, in furtuna, care amenita sa-i inece,dar Domnul Isus, care dormea pe un capatai, Se scoala indata si zice:"Taci fii linistita" Si indata apele s-au potolit.

El nu ne uita, El are ganduri bune pentru noi ganduri de iubire, El este un ajutor care nu lipseste niciodata in nevoi. In casa Mariei, si a Martei si a lui Lazar a intrat moartea. Daca El a ingaduit sa intre moartea acolo, a fost un prilej pentru El sa-Si arate puterea si sa Se descopere si mai clar familiei din Betania.

El a hranit mii de oameni in pustie cu cateva paini si cativa pesti,iar cantarea crestina spune: "El pasarea hraneste  si toti crinii imbraca El".

El ne vorbeste in boala, cand suntem bonlavi. Sunt plante care nu-si dau mirosul decat atunci cand le sfarami. Tot asa, sunt credinciosi care in imprejurari grele se arata cat de credinciosi sunt; zdrobiti oarecum prin suferinta, ei dau parfumul credintei pe care o au.

Pe unii din noi, El ne trece Iordanul in tara fagaduintei lui Dumnezeu. si am citit in aceasta privinta o intamplare care mi-a mers la inima. Era un baietel care s-a dus la un coleg sa-si faca lectiile impreuna si, pe cand sedea ei acolo, deodata s-a facut un intuneric, cum se face deseori la munte nori grosi au venit si a inceput o ploaie torentiala.

Valea s-a umplut cu apa si baietelul se gandea cu groaza: Ce ma fac,cum mai ajung acasa?...Si tremura de frica. Dar in timp ce el tremura, vede pe fratele lui mai mare, imbracat intr-o manta groasa
si cu un felinar in mana: venise sa-l ia. L-a luat in brate, l-a bagat sub manta si a trecut cu el prin apele acelea mari.El a rasuflat usurat cand a vazut pe fratele lui mai mare ca a venit la el , ca sa-l duca in brate.Si asa a ajuns acasa.

Si eu ma gandesc, ca om: cand se va face intuneric mare in jurul nostru ,cand vor incepe greutatile bolii sa napadeasca,sa ne distruga, Domnul Isus poate sa vina sa ne ridice sufletul, sa ne ridice chiar pe maini, ca nu cumva sa ne impiedicam piciorul de vreo piatra.

Aceasta imi este nadejdea, ca Domnul nostru va fi cu noi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului, Va fi desigur si atunci cand primejdia va fi mai mare si cand frica mortii ne va fi coplesi.t Frica mortii nu ne stapaneste, totusi este natural ca unul sau altul dintre noi sa fie ingrozit de moarte.

Gemem in trupul acesta din pricina stricaciunii care-l amenita ,dar nu gemem pentru sufletul nostru care va merge in locasurile vesnice."Iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului."
 {Teodor Popescu}

miercuri, 20 aprilie 2016

" INTRISTARILE NOASTRE"




















"Caci intristarile noastre de o clipa lucreaza pentru noi tot mai mult o greutate vesnica de slava."
(2 Corinteni 4:17)

Intristarile noastre sunt usoare,spune apostolul Pavel . Cel credincios nu e scutit de in tristari. Domnul a randuit cu cantarul Lui, fiecaruia si o parte de intristari, potrivit cu planul Sau, spre binele nostru.
Ele sunt ale noastre,nu ale altora .

Credinciosii din primul veac au avut parte de multe intristari. Ei au fost pioneri ai credintei ,deschizatori de drumuri.  Si totus apostolul Pavel le numeste "usoare".

Un lucru pare greu cand lipseste puterea. Pentru un copilas, un kilogram pare greu, dar e nimic pentru un adult. Domnul nu-mi da ceva peste puterile mele. Dar eu e bine sa ma intaresc in puterea tariei Lui, ca sa le pot suporta.

Intristarile noastre sunt de o clipa. in raport cu vesnicia, ele sunt asa de efemere  ca nu merita sa fie luate in seama. De aceea este bine sa nu ne vaicarim, ci sa asteptam in rabdare clipa urmatoare,caci ele sunt de o clipa.
Un mic nor a acoperit soarele,dar in clipa urmatoare soarele se iveste iar.

Intristarile noastre lucreaza o greutate vesnica de slava. Deci intristarile noastre au o mare importanta
Ele aici sunt usoare si de o clipa, iar sus lucreaza o greutate vesnica de slava.

In ce constrast frumos le pune apostolul Pavel: aici intristari, sus slava; aici sunt usoare, iar sus o  greutate; aici intristarile sunt de o clipa, iar sus greutatea de slava e vesnica.

Invatatura e sa nu ma uit la ceea ce e de o clipa, ci sa la ceea ce e vesnic.Sa nu ma revolt cand vin intristari. Sa nu-mi pierd cumpatul la necazurile si greutatile samanatului ,ci sa am in vedere un seceris bogat.

Privind lucrurile in lumina vesniciei,ma intaresc in omul din launtrul si nu cad de oboseala.Sa fac exercitii in ridicarea de greutati, in sens spiritual ,si voi constata ca intr-adevar intristarile noastre sunt usoare.

Cand vine o intristare, vine o investitie la slava vesnica.Vreau sa multumesc Domnului si pentru intristari. {Petru Popovici}

vineri, 15 aprilie 2016

VREMURI DE TULBURARE

























"Binecuvantat sa fie Domnul, Stanca mea,...Binefacatorul meu si Cetatuia mea,Turnul meu de scapare si Izvavitorul meu, Scutul meu de adapost." (Psalmul 144:1-2)

Evanghelia e ca o tablita indicatoare indrumand spre locul de siguranta spre adevaratul adapost care e Hristos Domnul, Stanca veacurilor. Stanca nu e clintita de furtuna.

Noi nu putem opri furtunile care produc atatea tulburari, dar ne putem adaposti de ele.Pasalmistul se ruga: In Tine, Doamne,imi caut caut scaparea...Fii o stanca de adapost pentru mine, unde sa pot fugi totdeauna!" (Psalmul 71:1-3)

Da, la Domnul,sufletul gaseste adevaratul scut si adapost. Noe n-a putut opri furia potopului, dar s-a putut adaposti in corabie, In timp ce afara era prapadadul, el era linistit inlauntru.

La fel , toti cei ce au venit la Hristos Domnul, au gasit in El adapost si liniste deplina. Ca sa linisteasca sufletul, Hristos Domnul intai ne curateste de pacat. Pacatul este prima cauza a nelinistii, a tulburarilor.

Pacatul este ca un ghimpe, ca un spin ce intra in picior, ca un corp strain ce intra in ochi. Ar fi o incercare zadarnica sa iei medicamente de linistire a organismului. Intai trebuie scos raul, dupa aceea vine linistirea.

Domnul Isus Hristos este singurul Mantuitor. Numai El poate scapa de pacat si poate da pace sufletului. El a zis: " Va las pacea Mea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea. Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se inspaimante." (Evanghelia dupa Ioan 14 :27)

Hristos Domnul da pacea schimband inima omeneasca.Ura, nervozitatea, certurile betiile sunt inlaturate.Apoi sufletul mantuit este indemnat prin Evanghelie sa-si puna toata increderea in Mantuitorul sau atotputernic spre a ramane linistit in toate imprejurarile.

Cel ce ne-a mantuit conduce toate, El e in control. Un fir de par nu cade fara stirea Lui. Si El poate totul, nimic nu ii este imposibil, El nu va lasa ca preaiubitii Lui sa piara in furtuna.

Iar daca uneori ingaduie furtunile, si aceasta chiar o face spre binele nostru. Increderea in El imi da linistea cuvenita. Ce binecuvantata este aceasta incredere! La asa ceva ne indrumeaza Evanghelia.
In ea citim cuvintele Domnului Isus:

"Aveti credinta in Dumnezeu ,si aveti credinta in Mine. Sa nu vi se tulbure inimile, nici sa nu se inspaimante" Evanghelia dupa Ioan 14:1).{ Petru Popovici}

marți, 12 aprilie 2016

PAZITI DE PUTEREA LUI DUMNEZEU


















"Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El Insus pe deplin: si: duhul vostru, sufletul si trupul vostri, sa fie                   pazite intregi, fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Hristos.
Cel ce v'a chemat este credincios, si va face lucru acesta ." (1Tesaloniceni 5:23-24)

Cand spun ca Dumnezeu tine pe ai Sai, de ce trebuie El sa-i tina?  Pentru ca au nevoie sa fie tinuti, astfel ar cadea. In ce ma priveste, n-am nici cea mai mica indoiala ca Dumnezeu va tine pe ai Sai.  Ei nu vor pieri nicidecum.

Sunt "pazit de puterea lui Dumnezeu prin credinta, spre mantuire" (1 Petru 1:5) Aflu cu aceasta descoperire ca am nevoie sa fiu pazit si ca mereu am nevoie sa fiu in intregime dependent,in fiecare clipa, de acest har: dar am totodata si descoperirea pozitiva ca harul nu imi va lipsi niciodata.

In felul acesta dependenta este mentinuta si este foarte binecuvantat lucru sa fiu in depedenta. Omul are de invatat intreaga lui dependenta, asa cum spune Domnul: "Despartiti de Mine nu puteti face nimic." (Ioan 15:5) Si omul nu spune,  dar gandeste ca este in stare sa faca mare lucru!

De aceea trebuie sa invatam dependenta si in acelas timp adevarul binecuvantat al credinciosiei care nu da gres a lui Dumnezeu.

"Nimeni nu-i va smulge din mana Mea". De ce spune asa? Pentru ca Diavolul ar vrea sa-i smulga, daca ar putea. Inainte de a ajunge la rezultatul a toate in slava, Intelepciunea lui Dumnezeu ma face sa depind de El.

De aceea El trece pe cate cineva prin imprejurari in care credinta ii este mereu incercata. si apoi trebuie sa invat ca El niciodata nu Se arata fara har fata de mine. Eu trebuie sa ma cunosc pe mine si sa-L cunosc pe Dumnezeu.

Este lucru plin de amar sa te cunosti pe tine insuti, dar apoi intanlesti adevarul binecuvantat al indurarii de nespus a lui Dumnezeu,care ia seama la starea si imprejurarile noastre.

"Voi sunteti pazit de puterea lui Dumnezeu, prin credinta". Dar de ce prin credinta? Credinta face ca sufletul meu sa inteleaga dragostea Lui.

Astfel credinta indreapta inima spre increderea in El si nu in noi insine, intr-un fel in care ne face sa intelegem si sa pretuim ce este Dumnezeu ca Cel care lucreaza in harul Sau si ne tine prin puterea Sa. { J.N.Darby} 

vineri, 8 aprilie 2016

"SA DAM LA OPARTE "




















"Si noi,dar,fiindca suntem inconjurati cu un nor asa de mare de martori ,sa dam la oparte orice pedica,
si pacatul care ne infasoara asa de lesne, si sa alergam cu staruinta in alergarea care ne sta inainte."(Evrei 12:1)

Biblia spune: "Nu stiti ca cei ce alearga in locul de alergare, toti alearga, dar numai unul capata premiul ? Alergati, deci, in asa fel ca sa castigati premiul!" (1Corinteni 9:24) In viata ai ocazia de a alerga o singura data,asa ca alearga ca sa castigi.

Ca sa nu te impedici sau sa-ti pierzi locul,nu privi in urma ta. Nu putem alunga trecutul, dar multumim lui Dumnezeu ca putem trage invataturi si-l putem lasa in urma.

Nu te ingrijora la gandul curbei urmatoare,concetreaza-te asupra pasului urmator. Daca nu intelegi lucrul acesta se poate intampla sa cazi si sa nu poti sa te mai ridici. Fara sa-ti dai seama inapoia ta  vor exista mai multe curbe decat inaintea ta, asa ca priveste fiecare pas ca fiind importand:

" sa dam la oparte orice piedica, si pacatul care ne infasoara asa de lesne ,si sa alergam cu staruinta in alergarea care ne sta inainte".

Multi dintre noi ducem poverile si ne ingrioram pe care oameni mai in varsta si mai intelepti le considera lipsite de insemnatate . ne irosim puterile stingand incedii care daca le-am lasa in pace s-ar stinge singure.

Timpul este resursa ta cea mai de pret. Economiseste-l si astfel bunurile tale de pret vor creste,iar datoriile tale vor scadea.

Scapa de bagajul vechilor relatii,temerilor inutile si indatorarilor false fata de cei care cauta sa te manipuleze .Si asa sunt destule incercari in viata ta; de ce sa le mai suporti si pe cele care le poti da deoparte?

Cand orbul Bartimeu a aflat ca Isus este in cetate,si-a aruncat haina de pe el ca sa nu-l impedice si a alergat spre El .Iar credinta lui a fos rasplatita: " indata orbul si-a capatat vederea si a mers pe drum dupa Isus." (Marcu 10: 52) Astazi da departe povara ta si alearga!`{ Bob GASS }