~Psalmii 86:11 Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău. ~

joi, 29 noiembrie 2012

ADEVAR: MANEVRATI CU ATENTIE!



"Credinciosi adevarului in dragoste ,sa crestem in toate privintele,ca sa ajungem la Cel ce este Capul,la Cristos." ~Efeseni 4:15~

Intr-un articol publicat de revista "Moody Monthly", intitulat :"Sa fim pe deplin cinstiti",Calvin Miller isi aduce aminte de o femeie din biserica pe care o pastorise,care se suparase foarte rau pe el pentru ca nu l-a pus pe fiul ei sa cante mai multe cantari in biserica.

Isi insemnase intr-un caiet fiecare ocazie in care Miller a procedat fata de ea intr-un fel care"nu era in spiritul lui Cristos".Cateva luni mai tarziu ,i-a aratat tot ce-i facuse ,lucruri care o ofensasera .

Miller a spus: "ceea ce m-a uimit cel mai mult era ca lista ei era aproape intregime adevarat.Nu scrisese nimic ce nu era adevarat,dar ceea ce scrisese nu era deloc amabil".

Vorbind adevarul fara dragoste poate servi cauzei raului ,fie ca o facem cand predicam sau cand invatam pe altii Cuvantul lui Dumnezeu ,cand mustram pe un credincios sau cand ne disciplinam copiii.Adevarul poate fi devastator.
Cand este imbracat cu dragoste ,atunci el elimina eroarea,zideste increderea si promoveaza binele altuia.

Calvin Miller afirma:"Adevarul rautacios striga ca un  invingator.Adevarul iubitor plange ca trebuie sa-si confrunte fratele in gresala lui.Adevarul rautacios calca falnic de puterea sa. Adevarul iubitor plange ,deoarece corectarea ce i-a fost inspirata va provoca dureri pentru o vreme .

Adevarul rautacios striga"Sat-mat,esti batut!" Adevarul iubitor sopteste: "Te corectez cu aceeasi durere ce-o simti si tu .Dar cand durerea se va termina ne vom bucura impreuna ca am servit atat cinstei ,cat si dragostei ".

Duhul adevarului lui Dumnezeu ne cere sa spunem adevarul ,dar sa nu-l spunem fara dragoste.Numai cand ne vom preda Lui limba vom manevra adevarul cu multa grija.~D.J.D.~


luni, 19 noiembrie 2012

INTREBUINTAREA VIETII



"Nimeni sa nu-ti dispretuiasca tineretea ;ci fii o pilda pentru credinciosi: in vorbire ,in purtare ,in dragoste in credinta   ,in curatie." ~ 1 Timotei 4:12 ~

Lucrul cel mai insemnat  in viata este sa inveti cum sa traiesti .Oamenii se silesc sa-si pastreze viata ,dar nu se obosesc deloc sa invete cum sa o intrebuinteze.Multi intrebuinteaza viata ,ca sa nenoreciasca pe altii.

Viata se poate intrebuinta in doua moduri. Primul,traind zilele si imprejurarile asa cum vin;acest mod se aseamna cu un peste mort,pe care il poarta valurile unde doresc ele .

Al doilea este modul in care cineva isi croieste imprejurarile ,isi construieste felul de a trai.Astfel de oameni sunt ca pesti vii.Care lupta contra valurilor unui fluviu sau al marii.

Sfatul nostru catre toti tinerii ,si nu numai,este sa fiti ca pestii vii, sa va croiti un fagas in viata ,sa stati cu fruntea sus contra valurilor  raului si sa nu va plecati capul in fata greutatilor ,ci sa va puneti increderea in Mantuitorul.El insusi a spus celor ce se incred in El ,ca nu-i va lasa cu niciun chip

Nu de tineri fricosi are El nevoie ,ci de tineri hotarati.Fiti tineri cu idealuri nobile in viata;invatati din Cuvantul lui Dumnezeu cum sa traiti aceasta viata vremelnica pentru vesnicie!Ce acumulati in acesti ani ai tinereti va fi de folos mai tarziu ,cand veti avea ocazia sa puneti in practica ce ati invatat din Biblie.~ Samanta buna~

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

PUTEREA LUI DUMNEZEU NU A NOASTRA



"Dumnezeu este adapostul si sprijinul nostru,un ajutor care nu lipseste niciodata in nevoi." ~Psalmul 46:1~

Adevarul ca Dumnezeu Se ingrijeste de nevoile noastre este un moto potrivit fiecarui credincios in Domnul Isus Cristos.Chiar in cele mai grele incercari , sfintii din toate timpurile au gasit mangaiere si sprijin in asigurarea ca puterea lui Dumnezeu e mai mult decat suficienta pentru a face fata oricarei adversitati.

Un transatlantic american a infruntat o furtuna deosebit de puternica in timpul traversarii Oceanului Atlantic.
In timp ce isi facea treaba pe punte ,unul din marinari a fost pur si simplu maturat de valuri si aruncat in mare.Imediat ,ceilalti membri ai echipajului au lansat alarma:"Om la apa!"

Un marinar a luat imediat un colac de salvare si l-a aruncat peste bord.In cateva momente a simtit o smucitura a funiei cu care era legat colacul.Incercand sa strapunga intunericul cu privirea ,a strigat la omul din valuri:"Ai funia?" A primit un raspuns slab :"Nu,funia ma are pe mine!"
Marinarul extenuat isi trecuse colacul pe sub brate,dandu-si seama ca nu are puterea necesara se se agate de el.
In calitate de crestini,avem de-a face cu furtunile si incercarile vietii,care adesea ne coplesesc .Ajungem la sfarsitul puterilor.Chiar si atunci cand suntem slabi in credinta, ori cand simtim ca nu mai avem deloc credinta.El ne ingrijeste si ne ridica din disperarea noastra.

Cum ar trebui sa-Imultumim Domnului ca nu trebuie sa ne tinem cu toate puterile noastre atunci cand valurile durerii si ale disperarii se rostogolesc peste noi! Rezemandu-ne pe Domnul si bizuindu-ne pe promisiunile Cuvantului Sau,putem supravietui fiecarei crize.Puterea Lui, si nu a noastra,ne e suficienta.~H.G.B.~

marți, 13 noiembrie 2012

CREVASE ASCUNSE



"Cine isi cunoaste greselile facute din nestiinta? Iarta-mi greselile pe care nu le cunosc.~Psalmul 19 :12~

Recent ,am citit o relatare despre una dintre primele expeditii la Polul Nord. Apropiindu-se de cel mai nordic punct al globului,exploratorii au traversat tinuturi inghetate peste care oamenii si echipile pe sanii trase de caini nu au mai calcat niciodata .

Printre pericolele serioase care le impedica inaintarea era si pericolul de a cadea printre crapaturile ascunse din ghiata.Acoperite uneori de un strat de zapada ,aceste crevase  ascunse erau ca niste morminte flamande ce asteptau sa inghita pe aventuierii nebanuitori.

In inimile noastre sunt crevase ascunse-"greseli facute din nestiinta",despre care psalmistul stia ca pot fi un pericol spiritual si un sfarsit al binecuvantarii pentru poporul lui Dumnezeu .

Evlaviosul predicator scotian Andrew Bondar si-a scris un jurnal despre problemele pe care le avea cu aceste crevase periculoase din viata lui .El a scris: "Chiar astazi sunt 20 de ani de cand am predicat pentru prima data ca lucrator ordinat.

Numai faptul ca Dumnezeu mi-a pastrat viata si m-a folosit este uimitor. N-am de ce sa ma mir ca El ii foloseste pe altii intr-o masura si mai mare.Si totusi, ceea ce ma roade este invidia;si astazi am cautat harul de a ma bucura de faptul ca si alti sunt utili,chiar daca eu sunt aruncat in umbra.Doamne,indeparteaza aceasta invidie de la mine!"

Cine ar putea sa creada ca un predicator atat de evlavios cum era Bondar ar putea sa aiba aceasta meteahna ascunsa a invideiei ? Si totusi nici unul dintre noi  nu suntem scutiti de pacatele pe care le savarsim in inima.Aceasta este motivul pentru care trebuie sa-i cerem lui Dumnezeu sa ne arate care sunt crevasele ascunse.~P.R.V.~

duminică, 11 noiembrie 2012

DE CE NU SE INTORC?



     "Pentru ca umblam prin credinta ,nu prin vedere." ~ 2 Corinteni 5:7 ~

Am dorit uneori ca Dumnezeu sa lase macar  pe un crestin sa vina inapoi de dincolo, sa-mi spuna ce ma asteapta dupa moarte.

Dar o povestire pe care am putea s-o numim parabola gandacilor de apa ne va ajuta sa intelegem ,cel putin in parte, de ce Dumnezeu nu ne implineste aceasta dorinta.

O colonie de gandaci mici de apa care traiau intr-un elesteu a observat ca din cand in cand unul dintre ei care urcau pe lujerul unei frunze de nufar se facea nevazut .Au hotarat cu totii de acord ca daca acest lucru se va mai repeta cu unul dintre ei ,el se va intoarce sa le spuna celorlalti despre calatoria aceea.

Intr-o zi,unul din gandaci s-a trezit urcand lujerul de nufar si s-a catarat pe frunza ce plutea pe apa.Adormise in caldura binefacatoare a soarelui ; cand s-a trezit si s-a intins s-a speriat de trosnetul cojii care-i fusese vesmantul pana in clipa aceea si care tocmai cadea.

I s-a parut ca este mai mare acum,mai curat si mai liber decat oricand pana atunci.Desfasurandu-si aripele ,si-a luat zborul de minunata libelula verde.Deodata ,si-a adus aminte de promisiunea facuta,dar si-a dat seama de ce nici unul dintre ceilalti semeni de-ai sai nu s-a mai intors.

Nu se mai putea intoarce sa spuna prietenilor sai la ce sa se astepte,deoarce acum nu mai facea parte din lumea lor . Apoi intr-o zi ,si ei vor expermenta aceasta libertate minunata de care se bucura el acum.

In mod natural ,ezitam sa ne gandim la misterul mortii .Dar nu trebuie sa ne fie teama .Si nici nu avem nevoie de nici un mesaj din partea celor dragi plecati dinte noi. Dumnezeu ne-a spus tot ce avem nevoie sa stim.Asa dar,sa 'umblam prin credinta"si sa asteptam cu speranta.~H.V.L.~

miercuri, 7 noiembrie 2012

BINE-I LANGA TINE



Bine-i langa Tine,calator cand sunt
Dumnezeu puternic,minunat si sfant
Cat de mare-i valul in furia lui
Bland se linisteste un Cuvant cand spui...

Bine-i langa Tine,cand necazuri am
Tu-mi reversi din ceruri,dulcele-Ti Balsam
Cat de grea-i durerea o poti alina...!
Vindeci orice boala cand e voia Ta...

Bine-i langa Tine!chiar cand sunt lovit
Cand sunt pus deoparte si sunt umilit...
Astept in tacere .Izbavirea Ta,
Caci sti vremea-n care ma vei inalta..

Bine-i langa Tine orsiunde as fi
Tu-mi reversi in suflet sfinte bucurii !
Cand Tu esti cu mine .Nu ma ratacesc
Pe carari alese pasii mei pasesc...

Mare va fi cesul ! in mareata zi
Cand la noi Isuse ,din nou vei veni!
Voi fi langa Tine vesnic fericit!
In locasul care ni l-ai pregatit!
~ Nicu Wagner~

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

DA LUMEA TA LUI DUMNEZEU



"Incredinteaza-ti soarta in mana Domnului, increde-te in El si El va lucra." ~ Psalmul 37:5~

Cand incercam sa ne conducem viata fara ajutorul Domnului,dam de necazuri.De aceea ,trebuie sa invatam ca Dumnezeu vrea ca noi sa-I dam Lui poverile noastre.

In cartea sa "Believe and Belong"(Crede si apartine ),Burce Larson povestea,cum ii ajuta el pe multi oameni carora le venea greu sa-si daruiasca Domnului Cristos viata."De mai multi ani am lucrat la New york si am oferit consiliere spirutuale in biroul meu multor oameni care oscilau intre da si nu.

Adesea le sugeram sa vina cu mine intr-o scurta plimbare pana la o cladire importanta din strada a cincea.La intrarea in cladire era o statuie uriasa a lui Atlas,un barbat minunat ,proportionat,cu toti muschii incordati,care tinea globul pamantesc pe umerii lui.Era cel mai puternic barbat din lume,care abea se mai tinea pe picioare sub povara aceasta .

"Vezi?"spuneam aratand spre statuie."Aceasta este un mod de a trai, incercand sa cari lumea pe umerii tai.Dar acum,vino cu mine sa trecem strada ! Pe partea cealalta a strazi a cincea este catredala Sfantul Patrik,si acolo in spatele altarului este o statuie mica a copilului Isus ,poate de 8sau 9ani, care fara nici un efort tinea globul pamantesc intr-o mana ",

In loc sa incercam sa ducem singuri povara problemelor noastre ,trebuie sa le dam Celui care poate sa le manuiasca .Pastrezi poverile numai pentru tine?Esti incovoiat sub povara lor? E timpul sa dai lumea ta - ingrijorarile tale -Domnului Cristos!~ D.C.E.~