~Psalmii 86:11 Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău. ~

duminică, 29 noiembrie 2015

"INCREDE-TE IN EL IN TOATE TIMPURILE"





















"Adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in duh si in adevar; pentru ca si Tatal cauta astfel de inchinatori.(Ioan 4:23)

Este imposibil ca cineva sa aiba o legatura vie cu Dumnezeu, in realitatea vietii de credinta,si totodata sa nu aiba inima atrasa spre adevarata inchinare! Adevaratul devotament este caracterizat fara incetare de duhul de inchinare.

Doar credinta este aceea care Ii ofera lui Dumnezeu adevaratul Sau loc si doar ea nu-L impedica pe Dumnezeu sa Se manifeste in propia Sa glorie.

In consecinta ,in timp ce credinta se bucura de nenumarate ocazii de a intelege ceea ce este Dumnezeu pentru toti cei care se incred in El, tot ea se bucura si de faptul ca fiecare noua ocazie de a
de a intelege da nastere unei inchinari mereu proaspete.

In felul acesta ii slujeste credinta vie duhului de inchinare;iar duhul de inchinare este, la randul sau ,mijlocul prin care ea se manifesta.

Cu cat ne vom increde mai mult in Dumnezeu ,cu atat Il vom cunoaste mai mult, iar cu cat Il vom cunoaste mai mult, cu atat Il vom lauda mai mult, ne vom inchina Lui mai mult.

Suntem prea putin constienti de cat de mult pierdem din cauza lipsei de incredere simpla in Dumnezeu. Necredinta intotdeauna impiedica manifistarea puterii si a bunatatii divine (Matei 13.58).
Aceasta o putem constata in experenta noastra practica de zi cu zi .

Dumnezeu nu se va descoperi pe Sine Insusi daca prespetiva noastra este intunecata de necredinta.Este imposibil ca Dumnezeu si faptura sa poata forma impreuna obiectul increderii sufletului. Acest Obiect trebuie sa fie doar Dumnezeu ,de la un capat la celalalt .

"Dar tu suflete al meu , odihnestete in pace in Dumnezeu ,pentru ca de la El vine ce astept.Numai El este stanca mea si mantuirea mea...Increde-te in El in toate timpurile ."(Paslmul 62;5-8)

Aceasta este adevaratul devotament,iar sufletul care cucereste in mod real acest teren al adevaratei dedicari va fi imbracat intotdeauna cu un duh de inchinare.

Credinta totdeauna se sprijina pe Dumnezeu;Dumnezeu se descopera credintei;iar credinta raspunde intr-un duh de lauda si adorare.Nimic nu poate fi mai simplu! {C.H.Machintosh}

luni, 23 noiembrie 2015

NUMAI HARUL



















 
"Sa va faca sa va intariti in putere prin Duhul Lui.(Efeseni 3:16)
"Tu esti slujitorul Meu,Te-am ales si nu te lepad !" nu te teme,caci Eu sunt cu tine; nu te uita cu ingrijorare, caci Eu sunt Dumnezeul tau; Eu te intaresc,tot Eu iti vin in ajutor, Eu te sprijin cu mana dreapta a dreptatii Mele.(Isaia 41:910)


Lois, secretara Dr. Robert Schuller s-a luptat cu cancerul timp de cinsprezece ani si toti acesti ani,ea L-a slujit pe Dumnezeu cu credinciosie .Schuller scrie:"Nu cred ca am intanlit o persoana mai curajoasa ,in unele zile era atat de bonlava...numai sa coboare din pat ii solicita toata puterea pe care o mai avea!

Se rostogolea din pat in mod voit ,mergea in patru labe pana la baie, se prindea de chiuveta si se tragea in sus.Se caznea sa se imbrace,se tara pana la bucatarie ,bea putina apa,manca o felie de paine prajita isi cauta poseta si se ducea la usa.

Cu transpiratiea prelingandu-i-se pe frunte, se uita la sotul ei si spunea:"Ei bine,Ralph,cred ca ma descurc acum".Apoi se urca in masina si conducea pana la biserica.Intotdeauna ajungea inaintea  mea,iar cand ajungeam acolo cu obisnuitul meu salut: Buna dimineata, ce mai faceti?"ea intotdeauna zambea si spunea Splendid!"

Nu am stiut decat dupa inmormantarea ei prin cea trecut.Numai Dumnezeu poate sa-ti daruiasca un astfel de curaj".Biblia spune : potrivit cu bogatia slavei Sale, sa va faca sa va intariti in putere, prin Duhul Lui".
Sunt multe feluri de-a o spune, dar nu la fel de elocvent ca modul in care s-a exprimat Annie Johnson Flint"

El pace iti da cand povara-i prea mare ,Putere revarsa cand lupta e grea, Cu mila te scapa din nenorocire Si harul Sau mare te va mangaia.Aleasa-ndurare e coplesitoare,Mareata-i iubire nu are sfarsit;Caci bogatiile Sale din ceruri Revarsa, revarsa El neobosit.

Cand cazi ostenit iar grijile vietii, izvorul puterii ti-au secatuit,Astept-ajutorul promis in Scriptura :Tarie si har pentru cel obosit!"~ Cuvantul lui Dumnezeu pentru astazi~


sâmbătă, 21 noiembrie 2015

SPRIJINIT PE DRAGOSTEA LUI




















O dragoste neobosita a imbratisat
Sufletul meu in vesniciile trecute,
Dragoste nemeritata, necunoscuta,
Dar profunda si vasta;
Dumnezeu m-a acoperit cu dragostea Sa,
Pe mine, in ciuda a ceea ce sint!
Lucrarea mintuirii este a Lui
De la inceput pina la sfirsit.

Refren:  Dragoste nemarginita, dragoste statornica,
              Dragoste ridicata pe lemnul crucii;
              Dragoste nesfirsita, dragoste care cucereste,
              Dragostea suverana a Mintuitorului meu pentru mine!

Dragoste neobosita, mi-a urmarit
Sufletul, cu toate ca m-am ascuns;
Cu toate ca nu i-am raspuns dragostei Lui,
Mindria mea nu L-a descurajat.
Pina cind harul necautat de mine
Mi-a cucerit sufletul rebel!
Am fost rascumparat de o dragoste
Care nu putea fi respinsa.

O dragoste neobosita care
Imi prezerva viata sa pot sa cred,
Poarta povara mea de pacat, indoiala si durere!
Pentru ca Hristos a terminat
Lucrarea mintuirii in intregime;
Cu toate ca sint slab, eu nu ma voi prabusi.
Miinile Lui ranite ma sustin,
Pe mine cel dintii dintre pacatosi.

Aceasta dragoste neobosita imi transforma
Sufletul si placerile Lui;
Depaseste bucuriile trecatoare
Care altadata ma satisfaceau.
Ingradit de dragostea Lui
Ma simt eliberat!
Dorinta inimii mele e Hristos!

tradus din engleza
[text de Chris Anderson]


joi, 19 noiembrie 2015

A IUBI INSEAMNA A DARUI




















"Si dragostea sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul  ca El ne-a iubit pe noi,si a                  trimes pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre.                                               
Prea iubitilor , daca astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie sa ne iubim si noi unii pe altii."
(1Ioan 4 : 10-11)
Cea mai inalta expresie a dragostei este in daruire.Aceasta a fost aratata desavarsit prin faptul ca Dumnezeu L-a dat pe singurul Lui Fiu pentru salvarea Lumii.(Ioan 3:16)

Dupa cum dragostea a fost aceea care L-a facut pe Tatal sa-L dea pe Fiul pentru noi, tot asa dragostea pentru El trebuie sa fie singura noastra motivatie pentru a demostra dragostea prin daruire (2Corinteni 8:8-9)

Facem acest lucru aducand trupurile noastre ca  jertfe vii, sfinte si placute lui Dumnezeu", acest lucru constituind din partea noastra "o slujba duhovniceasca" (Romani 12:1)

In cartea sa "Omul viu", John Whittle relateaza despre o vaduva al carui fiu i-a spus ca va asculta de chemarea lui Dumnezeu pentru a merge in misiune.

Desi femeia era o crestina de multi ani, decizia fiului a suparat-o,deoarece sperase ca pe masura ce va imbatrani fiul ei sa fie in apropiere atunci cand va avea nevoie de el.Frica si ingrijorarea ii intunecasera  mintea.

Dar, intr-o zi, s-a intamplat ceva, si acest lucru i-a schimbat intreaga conceptie.Citind in Ioan 3 cuvintele familiare din versetul 16,ele i-au atras atentia intr-un fel cum n-o mai facuse pana atunci.

In minte i-a venit un gand pe care Whittle l-a format astfel:"Dumnezeu ii daduse privilegiul sa faca scara redusa ceea ce facuse El Insusi".

Intreaga perspectiva s-a schimbat. Era gata acum sa-si dea fiul pentru a merge in campul de misiune din cauza dragostei lui Dumnezeu pentru ea. Erau in masura acum sa se vada impreuna parteneri in lucrarea lui Dumnezeu.

Apostolul Pavel a spus ca "dragostea lui Cristos ne (con)strnge " (2Corinteni 5:14) Aceasta inseamna ca vom iubi daruindu-ne pe noi insine Lui si altora. ~R.w.D.~

luni, 16 noiembrie 2015

ESTE EL CU ADEVARAT DOMNUL MEU?


























"Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi,si va da dupa placerea Lui si vointa si infaptuirea.
   Faceti toate lucrurile fara cartiri si fara sovaieli,
ca sa fiti fara prihana si curati,copii ai lui Dumnezeu, fara vina,...in care  straluciti ca niste lumini in lume, tinand sus Cuvantul vietii.(Filipeni 2:13,14,15)

Bucuria vine in urma impliniri depline a scopului pentru care am fost creat si regenerat, nu numai in urma realizarii cu succes a unui lucru.

Bucuria Domnului nostru era sa faca lucrurile pentru care a fost trimis de Tatal,si El ne spune:"Cum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit ei Eu pe voi."

Ai primit o slujba de la Domnul? Daca da,trebuie sa te dedici ei ,sa-ti pretuiesti viata numai pentru indeplinirea acelei slujbe.Gandeste-te ce satisfactie vei avea cand Il vei auzi pe Domnul Isus spunand: "Bine, rob bun si credincios " ;cand vei sti ca ai facut lucrul pe care El te-a trimis sa-l faci.

Fiecare trebuie sa ne gasim locul in viata; din punct de vedere spiritual, il gasim cand ne primim slujba de la Domnul.Pentru a face aceasta, trebuie sa umblam cu Domnul Isus;trebuie sa-L cunoastem mai mult decat ca Mantuitor personal.

"Ii voi arata tot ce trebuie sa sufere pentru Mine." "Ma iubesti?" Atunci : "Paste oile Mele".

Nu exista nici o alternativa a modului in care-I putem sluji, ci doar o loialitate absoluta fata de insarcinarea pe care ne-a dat-o Domnul nostru - loialitate fata de ceea ce intelegem atunci cand ne aflam cat mai aproape de Dumnezeu.

Daca ai primit o slujba de la Domnul Isus, vei sti ca nevoia nu este niciodata identica cu chemarea;nevoia este oportunitatea de a-ti exersa chemarea.Ghemarea implica loialitate fata de slujba pe care ai primit-o cand erai intreadavar in stransa legatura cu El.

Aceasta nu implica faptul ca s-a planificat deja o campanie de lucru pentru tine, dar inseamna ca trebuie sa ignori solicitarile de a lucra in alte domenii.~Oswald Chambers~

"Incolo, fratilor,tot ce este adevarat,tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept,tot ce este curat,tot ce este vrednic de iubit,tot ce vrednic de primit,orice virtute si orice lauda ,la aceasta sa va ganditi .(Filipeni 4:8)

duminică, 8 noiembrie 2015

"PACE VA LAS"




















"V-am spus aceste lucruri ca sa aveti pace in Mine.In lume veti avea necazuri,dar indrazniti, eu am biruit lumea."(Ioan 16:33)

Cand cineva face un testament, lasa cui vrea lucrurile pe care le are, Acum pleaca de pe pamant Domnul Isus. Cui ii lasa El averea Sa pamanteasca? Dar nu a avut nici o avere pamanteasca:numai o camasa,pentru care ostasi au tras la sorti.

Totusi a lasat un testament.Ce gasim scris in testamentul Sau?"Pace va las;Pacea mea va dau eu . Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se inspaiminte"(Ioan 14 :27)

Ce pretios este acest testament! Pacea pe care o da Domnul Isus nu poate fi cumparata cu nimic de pe pamant. Este un dar de la Domnul nostru si nu o gasim niciunde pe pamant; cine si-a lasat fiinta incarcata de Persoana Sa primeste acest dar.

Domnul Isus a fost tot timpul plin de pace. Desi nu a fost viata mai plina de suferinte ca viata Lui,totusi pacea Lui nu a fost niciodata tulburata. Nu orice fel de pace,ci "Pacea Mea v-o dau" -ne-a spus Domnul inainte de plecare.

Pacea era rezultatul legaturii Lui cu Tatal. Cand era pe cruce, strigatul Sau a sfasiat inima Tatalui: "Dumnezeul Meu,Dumnezeul Meu pentru ce M-ai parasit?"(Psalmul 22:1 )

Tatal din cer a ramas intotdeauna Tatal si Dumnezeul Lui. Legatura Lui cu Tatal n-a fost niciodata slabita, pentru ca la El nu s-a gasit pacat. Ceea ce rupe legatura cu Dumnezeu este pacatul, dar El n-a facut pacat, nici nu s-a gasit viclesug in gura Lui."(1Petru 2:22)

S-a bucurat de o pace statornica cu care a trecut prin imprejurari grele,imposibile de descris,si prin suferinte zdrobitoare. A suferit atat pentru pacate, pe crucea Golgotei,cat si pentru neprihanire,fiind Sfantul lui Dumnezeu,dar in toate suferintile pacea Lui a ramas netulburata.

Cand a fost pe crucea Golgotei a indurat cea mai mare durere trupeasca si sufleteasca si totusi pacea Lui a ramas intreaga.Cu o grija nepretuita isi incredinteaza mama apostolului iubirii,lui Ioan,care o va lua la el acasa.

Tot pe cruce a salvat un suflet, conducandu-l cu El in glorie, in paradis,pentru eternitate. Fusese un talhar, dar cand va fi vazut fata Domnului Isus inundata de o pace netulburata in cele mai grele chinuri,pe cruce, condamnatul a fost cucerit de bratele iubirii Salvatorului Sau .

Si aceasta pace a lasat-o El la plecare tuturor celor care-L urmeaza. (T.P.)

vineri, 6 noiembrie 2015

NALUCA SAU REALITATE




















"Corabia era in mijlocul marii, batuta de valuri.Pentru ca vantul era impotriva.Dar,la a patra straja din noapte, El a pornit spre ei ,umbland pe mare.Si ucenicii,vazundu-L umbland pe mare, s-au tulburat,spunand "Este o naluca !" ( Matei 14: 24-26)

Ce mangaiere ar fi putut avea ucenicii pe marea infuriata,daca ar fi inteles ca Domnul Isus era de fata si Se arata ca Domn al marii,tot asa cum Se aratase si ca Domn al pamantului!

Totusi, ei nu L-au recunoscut clar si s-au lipsit de mangaiere. Mai trist insa este ca neclaritatea lor a transformat cea mai mare mangaiere  intr-un izvor de teama.

Domnul Isus venise la ucenici. Rasarise soarele bucuriei lor, dar ei n-au inteles ca este Domnul si au gandit ca esteo naluca. S-au nelinistit si au tipat de teama. S-au temut de Acela care era prietenul cel mai bun, ca si cand era un dusman. Ca Domnul Isus mergea pe valuri ar fi trebuit sa le inlature teama.

De cata insemnatate este medicamentul ceresc pentru ochi, ca sa vada bine!  De cata insemnatate este credinta care ni-L aduce pe Domnul Isus aproape si ne ajuta sa-L vedem asa cum este!

Ce placut este sa umbli in apropierea Lui si sa-L recunosti cu incredere deplina! Faptul acesta ne-ar da mangaierea pe care momental n-o pricepem si ne-ar scoate din incurcatura care a pus stapanire pe noi fara temei. Este o mare gresala sa privim la Domnul Isus ca fiind o naluca.

Suntem inclinati sa facem aceasta tocmai cand Domnul Isus Se arata in chip deosebit.Din aceasta cauza vin peste noi cele mai mari griji. Daca am putea sa fim vindecati de acest rau, Domnul Hristos ar fi mai pretuit si multe binecuvantari ar izvori de aici.

...Suntem inclinati sa vedem in Domnul Isus o naluca si cand trecem prin incercari felurite. Cat de des, cand marea este infuriata si corabioara vietii noastre este amenitata sa fie acoperita de valuri,totul este real, afara de Fiinta care ar trebui sa fie reala!

Se intampla ca ucenicilor de la Marea Galelieii. Corabia este reala, marea cu valurile ei sunt reale greutatile sunt reale, primejdia de asemenea,totul este real, afara de Donul Isus.
Si totusi nimeni nu era mai real ca El pe valuri. Totul se schimba ,trece ,dar El ramane acelasi.(G.C.)

"Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in vecii!"(Evrei 13:8)


luni, 2 noiembrie 2015

CU CATA LINISTE SI PACE















Cu cata liniste si pace,
Isuse crucea Ti-ai purtat
Si ce iubire fara margini
La toti vrasmasii-ai aratat!
Cu cata larga darnicie
Iubirea Ta le-ai impartit,
Caci,cugetand adanc la toate
Pana-n strafund sunt coplesit.
                Cat de puternic in tacere
                Ai fost atunci cand Te-ntrebau,
                Cand cu batjocuri ne'ntanlite,
                Fiinta intreaga Ti-o umpleau!
                Cu ce rabdare uimitoare
                 Intregul chin l-ai suferit,
                 Caci azi ,cand ma gandesc, Isuse,
                  Pana-strafund sunt coplesit.
Ce adancimi de umilinta
A trebuit Tu sa cobori!
Ce arzatoare stari trait-ai,
Ce sguduiri si ce fiori!
Ce singur ai ramas in toate
-Si totusi cat de linistit!-
Caci ,cugetand cu mintea slaba,
Pana-n strafund sunt coplesit.
                Ce plin si amar Ti-a fost paharul!
                Ce fara murmur l-ai baut!
                Ce cruda a fost cararea mortii,
                 Pe care lin Tu ai trecut!
                Si toate pentru mine,Doamne
                Le-ai indurat si le-ai primit,
                Ca eu sa fiu, pe vesnicie,
                Deplin iertat si mantuit.
O,slava,slava, slava Tie!
Ti-aduc, Isuse,necurmat,
Caci Tu cu un pret atat de mare,
Pe mine m-ai rascumparat!
Mi-aplec faptura mea intreaga
Cu umilinta,-n Fata Ta;
Pastreaz-o -n Tine pan'la capat!
Mai mult de-atat nu am ce-Ti da.

~Niculae Moldovenu~