"Sa le intiparesti in mintea copiilor tai,si sa le vorbesti de ele cand vei fi acasa, cand vei pleca in calatorie,cand te vei culca si cand te vei scula.Sa faci ce este placut si bine inainta Domnului..."~ Deuteronom ~6:7-18 ~
Inca din primii ani,parintii au menirea sa ajute copilul nu numai cu hrana si imbracaminte,ci si cu invatarea lui sa deosebeasca binele de rau,si sa-i formeze deprinderi bune,sa-i cultive virtutile si sa inlature naravurile rele care incep sa se arate.
El este ca un strat proaspat sapat in gradina,care trebuie insamantat cu ceea ce e bun si de folos si trebuie plivite burienile si spinii,care cresc nesemanate.
Preotul Iosif Trifa,intemeietorul "Oastea Domnului",a scris in privinta aceasta:Inima copilului este ca un ogor nesemanat.A parintilor este ce mai mare raspundere pentru felul cum au insamantat acest ogor sufletesc,si tot a lor este raspunderea pentru felul in care creste si se desvolta samanta semanata"
Privitor la timpul cand sa se inceapa formarea caracterului,pedagogul Comenius a scris: Cultivarea virtutilor sa inceapa din cea mai frageta copilarie, mai inainte ca spiritul sa cada prada viciului. Caci daca nu se seamana pe un ogor samanta buna,atunci el va produce in adevar plante, Insa ce fel de plante?Neghina si bureni.
In Proverbe 22:6 este scris:Invata pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,si cand va imbatrani, nu se va abate de la ea.Biblia cere parintilor sa faca lucru acesta din primii ani.Deci,trebuie ca intai parintii sa cunoasca calea Domnului ca apoi sa-l poata invata pe copil.
Asa cum il invata sa umble in picioare, tot asa sa-l invete si pe ce cale sa umble in viata.Fata de copil aceasta trebuie sa fie prioritatea nr1.~Petru Popovici ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu