"Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate." ~Proverbe 17:17~
Doi prieteni strabateau desertul. Ca sa le treaca vremea mai repede, povesteau vrute si nevrute si, cum deseori se intampla, la un moment dat au ajuns sa se certe, iar unul dintre ei l-a lovit pe celalalt peste obrazul drept .
Credeti ca l-a intors si pe cel stang? Nu, ci prietenul lovit s-a aplecat si a scris pe nisip: "Astazi, prietenul meu cel mai bun m-a lovit peste obraz."
Si-au contiunat drumul impreuna si intr-un tarziu au ajuns la o oaza, unde au hotarat sa faca o baie. Cel lovit peste obraz si-a pierdut echilibrul si a alunecat spre partea mai maloasa, riscand sa fie inghitit de adanc, dar mana puternica a prietenului sau i-a tras afara .
Dupa ce si-a revenit din spaima prin care a trecut, cu mana inca tremuranda, cel salvat a daltuit in piatra : "Astazi, prietenul meu cel mai bun mi-a salvat viata. "Prietenul care il lovise, l-a intrebat:
-Cand te-am lovit peste obraz, ai scris pe nisip, iar acum daltuiesti in piatra. De ce?
-Cand cineva te raneste, fapta lui trebuie incredintata nisipuli, de unde vantul iertarii o poate sterge .
-Cand iti face bine, trebuie sa daltuiesti fapta lui in piatra, ca sa nu se mai stearga.
~Samanta buna~
"Si dragoste sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi, si a trimes pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre. Prea iubitilor, daca astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie sa ne iubim si noi unii pe altii. " ~ 1Ioan 4:10-11~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu