Cu cata liniste si pace,
Isuse crucea Ti-ai purtat
Si ce iubire fara margini
La toti vrasmasii-ai aratat!
Cu cata larga darnicie
Iubirea Ta le-ai impartit,
Caci,cugetand adanc la toate
Pana-n strafund sunt coplesit.
Cat de puternic in tacere
Ai fost atunci cand Te-ntrebau,
Cand cu batjocuri ne'ntanlite,
Fiinta intreaga Ti-o umpleau!
Cu ce rabdare uimitoare
Intregul chin l-ai suferit,
Caci azi ,cand ma gandesc, Isuse,
Pana-strafund sunt coplesit.
Ce adancimi de umilinta
A trebuit Tu sa cobori!
Ce arzatoare stari trait-ai,
Ce sguduiri si ce fiori!
Ce singur ai ramas in toate
-Si totusi cat de linistit!-
Caci ,cugetand cu mintea slaba,
Pana-n strafund sunt coplesit.
Ce plin si amar Ti-a fost paharul!
Ce fara murmur l-ai baut!
Ce cruda a fost cararea mortii,
Pe care lin Tu ai trecut!
Si toate pentru mine,Doamne
Le-ai indurat si le-ai primit,
Ca eu sa fiu, pe vesnicie,
Deplin iertat si mantuit.
O,slava,slava, slava Tie!
Ti-aduc, Isuse,necurmat,
Caci Tu cu un pret atat de mare,
Pe mine m-ai rascumparat!
Mi-aplec faptura mea intreaga
Cu umilinta,-n Fata Ta;
Pastreaz-o -n Tine pan'la capat!
Mai mult de-atat nu am ce-Ti da.
~Niculae Moldovenu~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu